Scade speranța de viață, crește vârsta de pensionare

Guvernul pregătește pe șest reforma sistemului de pensii, ea fiind deja inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care Executivul îl moșește de câteva luni. Creșterea vârstei de pensionare, atât la bărbați, cât și la femei, eliminarea pensionării anticipate sunt doar câteva din „micile” detalii ale reformei sistemului de pensii pregătite în ascuns de Guvernul Cîțu. Deși partidele din coaliția de guvernământ nu au pomenit nimic despre această intenție nici în campania electorală și nici în Programul de guvernare al Guvernului Cîțu, aprobat în Parlament, acum planul pentru reformarea sistemului de pensii este asumat în fața Bruxellesului prin acest PNRR.  Primii cobai ai viitorului sistem de pensii pregătit „noaptea ca hoții” de gașca de la Palatul Victoria vor fi cei din generația „decrețeilor”. Amănuntele despre ce îi așteaptă pe viitorii pensionari, așa cum apar ele în PNRR, au fost dezvăluite la începutul acestei săptămâni de analistul economic Claudiu Vuță.

În timp ce ministrul Muncii, Raluca Turcan, s-a grăbit încă de luni să dezmintă că la nivelul ministerului pe care îl conduce ar există vreo discuție care să vizeze majorarea stagiului de cotizare, premierul Cîțu afirmă exact contrariul. El a recunoscut ieri, la un post de radio, că este nevoie de reforme în sistemul de pensii, acestea fiind deja prezentate în strategia fiscal-bugetară şi vor fi transferate şi în PNRR. Cum secretul PNRR-ului a fost dezvăluit, în această situație, doamnei Turcan fie i s-a rezervat rolul de Pinocchio în Guvern, fie aceste discuții despre sistemul de pensii au avut loc peste capul domniei sale. Totuși, în stilul cu care ne-a obișnuit deja Florin Cîțu, el a evitat să spună cu subiect și predicat ce-i așteaptă pe românii care vor ieși la pensie în anii următori, preferând să o dea cotită, să vorbească în limbaj de simpozion despre sustenabilitatea sistemului de pensii. „Luaţi frânturi din discuţii. Nu avem un plan larg prezentat până acum. Nu a fost o discuţie despre pensia anticipată sau despre alte pensii. Se discută despre reforma sistemului de pensii, iar obiectivul acestui sistem este sustenabilitatea”, a afirmat el.

Minciuna lui Cîțu are picioare scurte

În intervenția sa la postul de radio Guerrilla, Florin Cîțu amintea că reformele care vor viza sistemul de pensii au fost deja prezentate în strategia fiscal-bugetară.  În documentul invocat de premier se vorbește într-adevăr despre sistemul de pensii, dar în niciun caz nu se pomenește despre creșterea vârstei de pensionare. În cazul în care a uitat ce scrie în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021-2023, îi reamintim premierului Cîțu  că măsurile propuse în acest document sunt: 

• Creșterea capacității caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor;

• Întărirea capacității de comunicare/ răspuns la solicitările de informații ale beneficiarilor; 

• Eficientizarea activității caselor de pensii, inclusiv prin evaluarea oportunității externalizării unor componente în furnizarea serviciilor; 

• Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creșterii anuale a punctului de pensie; 

• Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activității unui grup de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Casa Națională de Pensii Publice și cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză, precum și organizații reprezentative ale vârstnicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuții la stat); 

• Crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea și rezolvarea inechităților din tot sistemul de pensii. 

• Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual, de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024; 

• Promovarea unor soluții legislative pentru dezvoltarea sistemului de pensii private: 

• Contribuții la completarea cadrului legislativ care vizează regimul fiscal aplicabil fondurilor de pensii ocupaționale, administratorilor acestora, participanților la fonduri și angajatorilor; 

• Susținerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor pan-europene de pensii ca nou vehicul de economisire pentru investiții europene și finanțare durabilă; 

• Promovarea cadrului legal care vizează organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private (proiect de Lege privind plata pensiilor private); 

• Flexibilizarea și dezvoltarea legislației de pensii facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative și crearea de noi produse de acest tip; 

• Politici publice eficiente pentru salariații din România, inclusiv prin descurajarea încălcării legislației privind relațiile de muncă printr-o activitate eficientă a Inspecției Muncii și eliminarea interferenței politice în activitatea din teren a acesteia. 

Măsurile, incluse în PNRR

Potrivit lui Claudiu Vuţă, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR),  Guvernul și-a asumat prin PNRR următoarele:

• Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani. 

• Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu. 

• Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei. 

• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare. 

• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia. 

• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat. 

• Se elimină pensionarea anticipată. 

• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime). 

• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi, cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035. 

• Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare.

“În ceea ce privește noul sistem de calcul (al pensiilor- n.red.), care ar elimina indicele de corecție, facem precizarea că se analizează posibilitatea includerii acestui indice sub o anumită formă în viitoarea formulă de calcul a pensiilor”.

Ministerul Muncii

Trăim mai puțin, dar vom munci mai mult

De fapt, majorarea vârstei de pensionare este singura soluție identificată de Guvernul Cîțu pentru a răspunde actualei crize a sistemului de pensii. O soluție facilă, pe care o putea identifica și un copil. În practică, o astfel de măsură trebuie pusă în strânsă corelație cu creșterea speranței de viață.  Care au fost datele statistice pe care Guvernul își bazează raționamentul creșterii vârstei de pensionare, nu știm, dar statisticile publice arată că speranța de viață a românilor nu a crescut în ultimii ani. Potrivit statisticii publicate de Eurostat în luna aprilie, speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019. De asemenea, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4). „Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE”, arăta Eurostat. În prezent, durata medie de viaţă în România este de 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri, potrivit analistului economic Claudiu Vuță. Pe de altă parte, în anul 2019, în România speranța de viață la naștere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale UE, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Mai mult, speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019, faţă de 59,6 ani în 2009. Astfel, România se află în grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață din Uniunea Europeană, mai arată datele INS.