Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit cercetării, o majoritate covârșitoare a țărilor, adică 198 din 204, nu vor avea rate de fertilitate suficient de ridicate pentru a menține dimensiunea populației până în 2100, în timp ce unul din doi copii născuți pe planetă va proveni din țările sărace din Africa Subsahariană. Și românii riscă să dispară ca nație. Cercetătorii prognozează că mai puțin de 38.000 de copii vor mai veni pe lume în România, în 2100, față de cei aproximativ 170.000, câți s-au născut în 2022.
În noul studiu, care se bazează pe cifrele din Global Burden of Disease (GBD), un vast program conceput pentru a colecta date despre sănătate din majoritatea țărilor lumii, cercetătorii nu au evaluat doar ratele actuale de fertilitate din 204 de țări și teritorii, dar au încercat, totodată, să calculeze tendințele în deceniile viitoare, în funcție de numeroase variabile predictibile, cum ar fi nivelul de educație, mortalitatea infantilă, traiul în zonele urbane și nevoia nesatisfăcută de contracepție modernă.
Rata fertilității este numărul mediu de copii născuți de o femeie în timpul vieții ei și, în general, orice țară trebuie să aibă o rată totală a fertilității de 2,1 copii de femeie, pentru a menține pe termen lung nivelul actual al populației.
La nivel global, această rată a fertilității a scăzut de la 4,84 (în anul 1950) la 2,23 în 2021 și, potrivit noii analize, va continua să scadă până la 1,59 în anul 2100.
Studiul raportat în The Lancet estimează că, până în anul 2050, peste trei sferturi din țări (adică 155 din cele 204) nu vor avea rate de fertilitate suficient de ridicate pentru a menține în timp dimensiunea populației. Acest procent va crește în deceniile următoare, ajungând la 97% din țări (198 din 204) până în 2100.
Aceasta înseamnă că în cele 198 de țări, populațiile vor scădea până la sfârșitul secolului, cu excepția cazului în care fertilitatea scăzută va putea fi compensată de „imigrația etică și eficientă”. Rata de fertilitate scăzută poate fi, de asemenea, atenuată parțial prin politici care oferă un sprijin mai mare părinților, precizează autorii studiului.
În Europa, de exemplu, pe datele colectate până-n 2021, cercetătorii au estimat că Israel, Islanda, Danemarca, Franța și Germania vor avea cele mai mari rate de fertilitate (între 2,09 și 1,40) la sfârșitul secolului, iar Serbia – cea mai scăzută (0,96).
Citește pe Antena3.ro
Care este situația în România
În România, rată totală a fertilității, care era 3,02 de copii de femeie în anul 1950, a ajuns la 1,70 în anul 2021 (mult sub nivelul de înlocuire a populației, de 2,1 copii de femeie).
Însă previziunile cercetătorilor sunt și mai sumbre: până în anul 2050, rata fertilității în țara noastră va scădea până la 1,48 copii de femeie și va ajunge la 1,26 până la sfârșitul acestui secol.
Practic, dacă în 1950 se nășteau circa 415.000 de copii în România, iar în 2021 au fost aproximativ 178.000 de născuți vii, se estimează că, în 2050, mai puțin de 115.000 de copii vor mai veni pe lume în țara noastră, în timp ce în anul 2100 vor fi doar 37.700 de nou-născuți.
„O lume divizată demografic”
Deși ratele fertilității sunt în scădere în aproape toate țările, rata declinului este inegală, creând o schimbare în distribuția nou-născuților în întreaga lume, potrivit analizei. Studiul prezice că ponderea născuților vii din lume aproape se va dubla în regiunile cu venituri mici.
În 2021, 29% dintre copiii lumii s-au născut în Africa Subsahariană, iar cercetătorii estimează că, până în 2100, acest procent aproape că se va dubla. Mai exact, având în vedere tendințele actuale, la finalul acestui secol, mai mult de jumătate (54%) din toți copiii lumii se vor naște în Africa Subsahariană, spun autorii cercetării, subliniind necesitatea îmbunătățirii de urgență a accesului la contracepția modernă și la educația femeilor în aceste țări.
Această schimbare în distribuția nașterilor vii va crea „o lume divizată demografic”, în care țările cu venituri mari se confruntă cu consecințele îmbătrânirii populației și ale scăderii forței de muncă, în timp ce regiunile cu venituri mici mențin o rată ridicată a natalității care solicită resursele existente, potrivit analizei.
„Ne confruntăm cu schimbări sociale uluitoare de-a lungul secolului 21”, a declarat autorul principal, prof. Stein Emil Vollset de la Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) din cadrul Universității din Washington. Potrivit acestuia, „lumea se va confrunta simultan cu un «baby boom» în unele țări și cu un «baby bust» în altele”.
Măsurile luate acum au efecte abia după 2050
În mediile cu venituri mici și cu rate de fertilitate mai ridicate, un acces mai bun la contraceptive și la educația feminină va contribui la reducerea ratei natalității, consideră autorii cercetării, în timp ce în economiile cu fertilitate scăzută și cu venituri mari, politicile care sprijină părinții și imigrația deschisă vor fi vitale pentru a menține dimensiunea populației și creșterea economică.
Autorii avertizează că guvernele naționale trebuie să planifice pentru amenințările emergente la adresa economiilor, a securității alimentare, a sănătății, a mediului și a securității geopolitice cauzate de aceste schimbări demografice care urmează să transforme modul în care trăim.
„Timpul este esențial, deoarece eforturile actuale de gestionare a creșterii populației vor fi resimțite, probabil, abia după 2050”, avertizează dr. Austin Schumacher, profesor interimar la IHME și coautor al studiului.
Rata globală a fertilității - numărul mediu de copii născuți de o femeie în timpul vieții - a scăzut de la 4,84 în 1950 la 2,23 în 2021 și va continua să scadă, ajungând la 1,59 până în 2100, potrivit noului studiu.
Previziunile se bazează pe sondaje, recensăminte și alte surse de date colectate din 1950 până în 2021 ca parte a studiului Global Burden of Disease (GBD), cel mai mare și mai cuprinzător efort de a cuantifica pierderile globale din domeniul sănătății, în diferite locuri și în timp.
Studiul poate fi citit în întregime aici: Global fertility in 204 countries and territories, 1950–2021, with forecasts to 2100: a comprehensive demographic analysis for the Global Burden of Disease Study 2021 - The Lancet
