Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gazprom a redus fluxurile de gaze către Europa cu 60% la jumătatea lunii iunie, exact când depozitele subterane ale acesteia erau pline doar pe jumătate. UE și-a setat ca obiectiv atingerea unui grad de umplere a acestora de 80% până pe 1 octombrie, în condițiile în care ele atinseseră un grad de umplere de 60% la sfârșitul primei săptămâni a lunii iulie. În România, gradul de umplere a depozitelor subterane este încă sub media UE, dar autoritățile spun că nu vor fi probleme cu furnizarea gazelor în această iarnă. Ca urmare a reducerii livrările de gaze ale Kremlinului, Europa importă în prezent cantități-record de GNL din SUA, pentru a-și asigura stocurile necesare în această iarnă, dar ele sunt totuși limitate de capacitatea terminalelor existente.
Chiar dacă se va ajunge la un grad de umplere de 80% a depozitelor până la 1 octombrie, nu va fi suficient gaz pentru a traversa cu bine tot sezonul rece. Acesta se întinde între 1 octombrie și 31 martie, iar fără o aprovizionare continuă cu gaze în timpul iernii, țările europene se vor confrunta cu mari probleme, arată o analiză publicată de site-ul economic intellnews.com. În ceea ce privește România, depozitele subterane de gaze pot asigura consumul pentru 85 de zile în cazul în care ar fi pline, sub media UE, care este de 98 de zile. Și în ceea ce privește stocarea ar trebui să ne facem deja griji, pentru că și aici ne plasăm sub nivelul mediu, cu un grad de umplere de 45,5% la data de 9 iulie, față de 60,1% la nivelul UE. Procente mai mici decât noi înregistrează doar Croația (35,6) și Bulgaria (35,8).
Tranzitul prin Nord Stream 1, oprit de luni
Cea mai mare conductă care transportă gazul rusesc către Germania, gazoductul Nord Stream 1, a început luni lucrările anuale de întreținere, urmând ca fluxurile de gaze rusești să fie oprite timp de zece zile. Îngrijorarea guvernelor și a companiilor este în creștere, acestea temându-se că oprirea livrărilor prin această conductă să fie pentru mai mult timp, pe fondul războiului din Ucraina. Nord Stream 1 asigură transportul a 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an din Rusia către Germania, pe sub Marea Baltică. Măsura vine după ce în luna iunie Rusia a redus fluxul gazoductului la 40%, invocând întârzierea returnării de către compania germană Siemens Energy în Canada a unei turbine aflate în service.
Europa are o capacitate mare de stocare, cele mai mari facilități fiind în Germania și Ucraina. Cu toate acestea, aceste facilități nu pot ține suficient pentru a satisface cererea pentru întreaga iarnă.
Cum arată harta rezervelor
Nivelurile de stocare și capacitatea de stocare variază foarte mult în UE. Rezervoarele din Polonia și Portugalia sunt deja aproape 100% pline. Cu toate acestea, nici măcar depozitele pline din cele două țări nu sunt suficiente pentru a asigura trecerea cu bine peste toată perioada de iarnă. Cele două țări dețin suficient gaz pentru 79 de zile de consum și, respectiv, 24 de zile. Asta înseamnă că în cazul în care livrările de gaze ar fi sistate, ele ar rămâne fără gaze până pe 19 decembrie și, respectiv, 25 octombrie. Acesta este cazul tuturor țărilor europene. Depozitele celor mai multe țări nu au suficient gaz pentru a rezista toată iarna. Excepții fac Slovacia și Austria, ale căror rezervoare conțin suficient gaz pentru a traversa perioada sezonului rece. Cehia se află pe a treia cea mai bună poziție, deoarece rezervoarele sale pot asigura consumul până pe 6 martie, dacă sunt pline. Pentru cetățenii polonezi și portughezi veștile nu sunt chiar rele, chiar dacă Rusia taie livrările către Europa. De exemplu, Polonia va deschide o nouă conductă către Norvegia pe 1 octombrie și este prima țară din UE care s-a îndepărtat complet de aprovizionarea cu gaze rusești. În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a Portugaliei, aceasta se bazează aproape în totalitate pe GNL, el fiind adus cu navele, în baza unor contracte pe termen.
Dependența de Kremlin rămâne ridicată
Țările UE rămân deocamdată puternic legate de livrările de gaze rusești, iar Germania este țara cea mai dependentă de acestea, fiind în totalitate la mâna Gazprom. În ciuda faptului că are de departe cele mai mari rezervoare de stocare din Europa, cererea sa de gaze este la fel de mare, iar în aceste condiții gazele din depozite ar putea asigura consumul doar pentru 108 zile, în cazul sistării totale a furnizării de către Rusia. Asta ar face ca rezervele să se epuizeze pe 17 ianuarie, în plină iarnă. Acum, depozitele sale sunt pline doar în proporție de 60%, iar în cazul în care livrările rusește ar fi oprite imediat, consumul ar fi asigurat doar până pe data de 8 octombrie. În ansamblu, țările UE au o capacitate medie de stocare de 98 de zile de consum, astfel că rezervele s-ar epuiza pe 7 ianuarie, dacă acum ar fi pline. În actuala situație, când depozitele au un grad mediu de umplere de 60%, rezervele ar urma să se epuizeze pe 28 noiembrie, dacă rușii ar tăia mâine livrările.
Ucraina riscă o criză energetică de proporții
Țara aflată în cea mai proastă poziție este Ucraina, care are și rezervoare uriașe de stocare. Ele reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate a Europei, dar acum sunt pline doar în proporție de 21%. Dacă aprovizionarea ar fi sistată imediat, gazul din depozite ar ajunge până pe data de 29 octombrie, iar în cazul în care ele ar fi pline, Ucraina și-ar asigura consumul până la mijlocul lunii februarie. Analiștii sunt de părere că este foarte probabil ca Ucraina să se confrunte cu o criză energetică în această iarnă, pentru că Europa nu va avea suficient gaz pentru a o ajuta să traverseze sezonul rece. Ucraina nu a mai importat gaz din Rusia de peste trei ani.
Aprovizionarea cu GNL este foarte limitată
Chiar dacă Europa își va atinge obiectivul de a avea depozitele subterane de gaze umplute 80% din capacitate până la 1 octombrie, ea va rămâne la cheremul Rusiei, deoarece va trebui totuși să importe gaz în timpul iernii de undeva, pentru a acoperi consumul. Acum nu este clar cât poate GNL-ul să compenseze deficitul, dar, în general, livrările de GNL pot acoperi aproximativ 15% din necesar, din cauza limitărilor tehnice de import ale terminalelor europene, potrivit analizei citate.
11-12 miliarde de metri cubi de gaze este consumul anual al României. Această cantitate transformată în energie înseamnă aproximativ 116 milioane de MhW.
Europa trebuie să taie 15% din consum
În funcție de cât de agresiv va fi comportamentul Rusiei în ceea ce privește limitarea livrărilor de gaze, scenariile cu care riscă să se confruntă Europa ar putea fi unele extreme. Europa trebuie să-și micșoreze consumul cu 15%, dacă vrea să treacă peste iarnă, potrivit analizei, iar în scenariile cele mai extreme ar trebui să raționalizeze gazul și să ordone companiilor să reducă producția industrială, pentru a se asigura că există suficient gaz pentru a încălzi locuințele populației. Germania a ridicat deja nivelul de avertizare la gradul de „alertă”, al doilea ca nivel în sistemul de avertizare al crizei energetice al UE din cele trei existente, în timp ce alte 12 state din blocul comunitar au lansat primul nivel de „avertizare timpurie”. Vicecancelarul german Robert Habeck, responsabil cu economia și energia, a ordonat să fie pregătite centralele pe cărbune, în cazul în care Germania va rămâne fără gaz. Germania folosește cea mai mare parte a gazului său pentru încălzire și doar 15% este folosit pentru generarea de energie, care poate fi înlocuită cu centrale electrice pe cărbune.
Tabel: Capacitatea de stocarea a gazelor din punctul de vedere al zilelor de consum
