Una dintre „maladiile” contemporane care afectează, în egală măsură, angajații și companiile, este sindromul „burnout”. Atunci când oamenii sunt suprasolicitați și încearcă să rezolve toate problemele, chiar dacă își depășesc timpul normal de lucru cu multe ore peste program sau în zilele libere, se poate ajunge la blocaj. Iar acest blocaj – care poate merge până la moartea angajatului – afectează grav, de multe ori, și compania pentru care lucrează. Specialiștii în resurse umane propun noi metode pentru evitarea acestor situații. Una dintre ele este pontajul electronic, însă și aici există suspiciuni legate de dorința, mai degrabă, a angajatorului de a-și urmări angajații.
Sindromul de „burnout” - sau al „arderii complete”, înseamnă suprasolicitare profesională dusă la extrem. În timp, intervine oboseala cronică a angajatului care nu va mai da randament, iar acest lucru nu-l afectează doar pe cel obossit, ci întreaga activitate a unei companii sau organizații. Semnele acestui sindrom apar mai întâi ca senzație continuă de epuizare fizică, dar persoana este afectată în egală măsură psihic și emoțional. Astfel, capacitatea de concentrare și creativitatea scad. Acumularea stresului conduce la pierderea interesului și a motivației, deci productivitatea scade vizibil. Cele mai grave sunt situațiile în care persoana afectată refuză să facă o pauză – sau nu i se dă această posibilitate – iar starea generală de rău se transformă în afecțiuni grave, distrugându-i sănătatea sau ajungându-se chiar la deces.
O soluție: cu laptopul la ștrand
Sindromul „burnout” nu caracterizează în special companiile mici, cu puțini angajați, sau multinaționalele, ci se manifestă acolo unde nu există controlul asupra productivității muncii. Specialiștii în HR atrag atenția managerilor asupra faptului că productivitatea nu crește, ci scade atunci când oamenii sunt suprasolicitați. „Noi aplicăm mai multe metode de destindere a membrilor echipei. Vara, de exemplu, avem zile în care mergem să lucrăm la ștrand sau la iarbă verde, unde îmbinăm utilul cu plăcutul. Mergem cu laptopurile și cu telefoanele, dar facem orice activitate care ne place. Avem și zile în care toți lucrăm de acasă. Din ce în ce mai multe. Iar productivitatea este în creștere, de când am început să aplicăm aceste metode”, spune directoarea unei companii cu 40 de angajați, din domeniul creației publicitare.
Există și alte recomandări ale specialiștilor, chiar pentru cei ai căror angajați lucrează de acasă, pentru că și în cazul lor poate apărea sindromul „burnout”, dacă au foarte multe lucruri de făcut, permanent. Volumul mare de lucru și deadline-urile scurte pot genera frecvent situații în care angajații ajung să lucreze mai mult de 12 ore pe zi, fără zile libere. În aceste cazuri, unul dintre remedii ar putea fi pontajul electronic. Soluțiile tehnologice de pontaj și management al timpului sunt softuri interactive, ușor de accesat de la distanță, care ușurează munca departamentelor de HR. Ciudățenia muncii de acasă este chiar munca până la epuizare, pentru că eliminarea timpului petrect în trafic și a timpilor morți de la locul de muncă îl fac pe angajatul relaxat, în spațiul lui intim și în deplin confort, să depășească timpul alocat muncii cu foarte multe ore peste programul normal de lucru. Astfel, aceștia sunt mai predispuși la „burnout” decât cei care merg la birou, pentru că își prelungesc programul până când termină ce au de făcut, mai ales dacă își permit să „rupă” câteva ore din zi pentru a-și rezolva și problemele personale. Cu o aplicație performantă de pontaj, se poate ține foarte ușor evidența orelor suplimentare lucrate și a concediilor, astfel încât departamentele de HR să controleze eficient activitatea angajaților, fie la birou, fie a celor care lucrează de acasă. Și, efectiv, să-i oprească din activitate pe cei care au tendința să se epuizeze. Și aici intervine, însă, o întrebare mai veche: vorbim despre „time management” sau despre „Big Brother”? Totuși, specialiștii în HR spun că scopul unui soft de pontaj nu este acela de a urmări în permanență activitatea angajaților, pentru a fi informat angajatorul sau șeful, ci este de a eficientiza munca, mai ales prin posibilitatea de eliminare a suprasolicitării.
Din studiile recente, făcute în mai multe state și mai multe tipuri de companii, s-a constatat că reprezentanții Generatiei X și cei mai tineri sunt mai predispuși la „burnout” din cauza unei confuzii, la nivelul percepției. Sunt atât de obișnuiți cu smartphone-ul, încât au tendința să nu considere că muncesc peste program.