Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritățile locale și centrale, precum și companiile implicate în acest proces au făcut pași importanți în acest sens, iar implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) este unul dintre cele mai bune exemple pe care le-a oferit țara noastră Europei. Astăzi, sistemul gestionat de compania RetuRO este al doilea ca mărime în Europa după cel din Germania, raportat la populație și performanțele pe care a reușit să le atingă de la punerea sa în funcțiune. România are un potențial imens în ceea ce privește reciclarea și reutilizarea resurselor, iar exploatarea acestei oportunități va aduce beneficii pe toate planurile, atât economice, cât și de mediu, au subliniat participanții la conferința națională Income Magazine Corporate „Economia Circulară - Inovatie, valoare și strategii pentru viitor” organizată ieri de Antena 3 CNN. Ea a reunit atât miniștrii și reprezentanții ai administrației centrale și locale, cât și companii implicate în procesul de colectare și reciclare a deșeurilor.
Prezent la dezbateri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat rolul pe care îl joacă astăzi sistemul SGR, el fiind un exemplu de bună practică pentru industria reciclării din țara noastră. „Nu că am fi inventat noi ceva, pentru că tot ce am făcut se întâmpla deja în multe alte țări, însă cred că SGR e doar unul dintre exemplele de bună practică prin care am făcut România mai curată. Și nu e niciun dubiu, România e mai curată. Pe de altă parte sprijinim industria cu materie primă pe care altădată o importam. Piața românească asigură materie primă și mă refer aici la PET-uri. În trecut erau importate, inclusiv din Australia. Erau aduse cu vapoarele, dar astăzi importurile s-au oprit total pentru că sistemul SGR asigură cantitatea care poate fi reciclată în România. SGR ajută cu materie economia românească, dar și balanța comercială. Există o industrie orizontală care s-a dezvoltat, ne referim la transportatori, la un producător de doze de aluminiu care și-a mărit capacitatea de patru ori. Mereu întreb: câte locuri de muncă ai înființat în ultimul an datorită SGR? Sunt companii care și-au multiplicat cifra de afaceri, au angajat oameni s-au dezvoltat multe alte oameni în domenii orizontale pe care nu le bănuiam când am scris HG-ul . Dacă asta s-a putut face în materia ambalaje, nu văd de ce nu am putea face la fel în domeniul textilelor, al ambalajelor nereturnabile de băuturi. Trebuie să încercăm să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat, dar să ajutăm și economia”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Constantin Damov, președitele Green Group: „Producția de deșeuri depășește producția de cereale în România”
„Înainte de a casa e necesar să încercăm recuperarea. Vorbim de un consum la nivel social și toată lumea se duce la cei cu venituri mici. Cele mai mari cereri au venit de la instituțiile statului. Există grădinițe, școli, primării, spitale, care au nevoie de echipamente simple - aere condiționate, frigidere etc., lucruri pe care noi le avem în curte. La noi intră 6.000 de tone de echipamente care au fost catalogate deșeuri. Noi recuperăm materiale, dar pierdem mult procedând așa. Din punct de vedere al extragerii metalelor rare avem aproape tot tabelul lui Mendeleev. De ce ducem noi lipsă în acest moment e evaluarea acestor resurse. Coaliția pentru economie circulară are deja discuții în acest sens. Trebuie să evaluăm mai bine ce avem. Producția de deșeuri depășește producția de cereale în România. Am putea să evaluăm mai atent ce aruncăm și nu folosim. Natura așa face, orice moleculă, orice atom trebuie folosit. Aș spune 20 de tone de petrol pe plaja de la Mamaia înseamnă poluare, 20 de tone de petrol la o rafinărie înseamnă resursă. Ieri (miercuri, 26 februarie - n. red) Comisia Europeană a lansat un program de 100 de miliarde, Pactul Industrial Curat. Nu vom renunța la ambiția de a deveni o economie reziliență care poate utiliza materialele reciclate. Patru miliarde de euro anual este o cifră corectă când vorbim despre pierderile pe care le înregistrăm astăzi din cauza faptului că nu folosim materia primă pe care am obține-o în urma reciclării”, a spus Constantin Damov, președitele Green Group.
Astăzi în România doar 10-15% din cantitatea de deșeuri nu este aruncată la gropile de gunoi, în timp ce ținta noastră este ca această cantitate să fie de 50%, iar una dintre explicații este că infrastructura de sortare este rudimentară în foarte multe zone al țării.
„Așa cum spuneam, SGR este într-o continuă dezvoltare și avem deja un an de experiență de operare în România, adaptat la nevoile și soluțiile locale. Ce trebuie continuat? Bineînțeles, dialogul cu cei care au obligații legale de a susține acest sistem, și anume comercianții, în special cei mici și medii, care trebuie să se înscrie în sistem și să susțină preluarea de la populație. Pe baza obligației legale trebuie făcută scanarea și, folosind datele colectate deja în RetuRO, putem obține informații esențiale despre modalitatea de generare a cantităților și distribuția acestora la nivel național. Astfel, se pot adopta soluțiile cele mai bune, fie că vorbim de preluare automatizată prin echipamente tip RVM sau preluare manuală asistată de aplicații”.
Doinița Mihai, vice president Public Affairs Eastern Europe South TOMRA
„În ce privește textilele nici în România, nici în UE nu există soluții pentru a ști ce putem face cu ele. E un domeniu în care se inovează, se fac experimente. Particularitatea textilelor - un produs vestimentar poate să conțină mai multe tipuri de materiale, și fiecare tip poate să aibă o compoziție, sintetică sau naturală, foarte complexă și vine întrebarea cum le separi și cum le reciclezi. Suntem departe de a spune că știm ce facem cu ele. În continuare ne propunem să accelerăm procesele și lucrurile care nu au fost tratate cu atenție în trecut. Fie că vorbim de SGR, de reutilizarea ambalajelor sau gestionarea pădurilor.
Apa în România e o resursă despre care ar trebui să discutăm mult mai mult. De asemenea, nu vreau doar să discutăm, ci să luăm măsuri serioase”.
Mircea Fechet, ministrul Mediului
Daniel Zamfir, senator PSD: „Prelungirea duratei de viață a produselor este necesară”
„Deja economia circulară a devenit o parte a zonei industriale. Dacă ne uităm la dinamică, e a doua după IT. Asta și pentru că beneficiază de o resursă inepuizabilă. Cred că economia circulară va trebui să aibă un rol extrem de important în economie. Noi vedem ca o soluție importantă reintroducerea în circuitul comercial a unui tip de produse. Când se renunță la unele electrocasnice ele ajung la reciclator în stare de funcționare. Vrem să le prelungim durata de viață, e un obiectiv important nu doar pentru mediu, ci și în economie. Prelungirea duratei de viață a produselor este necesară. Prețul la care ar putea fi revândute aceste produse e accesibil. Am gândit un mecanism - să existe un loc unde să se vândă cu preț redus aceste produse sau să fie folosite în economia socială și în acest sens vom veni cu un proiect de lege. Avem un deficit de personal în acest domeniu, industria reparațiilor și de aceea e important învățământul dual. În afară de laptopuri și telefoane nu prea mai găsim unde să reparăm lucruri. Revitalizarea acestei bresle e importantă”, a subliniat în intervenția sa senatorul Daniel Zamfir.
Anca Marinescu, RetuRO: RetuRO trebuie să se concentreze pe eficiență
„Așa cum a spus și domnul ministru, anul acesta este anul în care, având experiența anului trecut, RetuRO trebuie să se concentreze pe eficiență. Una dintre zonele asupra cărora ne uităm sunt zonele rurale, unde, ca în multe alte domenii din România, vedem un decalaj între urban și rural. Acest decalaj este vizibil și în cazul sistemului de garanție-returnare, însă vedem un interes crescut din partea UAT-urilor. Sunt mulți primari care își doresc să facă parte din sistem, să înțeleagă cum pot contribui și care ar putea fi rolul lor în acest proces. De aceea, rolul nostru ca RetuRO este esențial: să le explicăm, să le oferim soluții personalizate și să le punem la dispoziție know-how-ul pe care l-am acumulat deja”, a completat Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO.
„Suntem deschiși la ce preferă clienții noștri. Toți oamenii care intră se uită din ce în ce mai mult la ce face magazinul în domeniul economiei circulare. Noi am început cu 6 ani înainte de SGR să primim PET-uri în schimbul unor legume și fructe românești. Am creat, practic, un obicei al consumatorului de a veni în magazin și de a recicla. Suntem un pilon pentru SGR, acesta e important pentru că arată ce face o colaborare între mediul privat și autorități. În 2018 când se discuta de sistem multă lume ridica din sprâncene, dar iată că el funcționează bine și își atinge țintele. Alte sisteme arată că viitorul e în zona asta. Avem și legislație europeană și un trend european care ne împing în zona asta, dar în general inițiativele noastre sunt implementate fără a fi împinși de la spate de unele autorități”.
Mario Crețu, Carrefour România
