Spaima producătorului român: consultanța și cooperativizarea

 Mulți dintre micii producători au evitat serviciile de consultanță, până acum, refuzând să depună proiecte pentru a obține finanțare din fonduri europene. S-au descurcat și fără acești bani, doar pentru a nu se încurca în documente. Pandemia a schimbat situația și deja sunt obligați să apeleze la consultanți cei care vor să beneficieze de ajutoare financiare. Aceeași problemă au avut-o și firmele care nu au activitate în agricultură, dar au aplicat pentru ajutoare pe Măsurile 1 și 2, fiind afectate de pandemie, iar cei care nu au știut ce documente trebuie să depună sunt în situația de a da banii înapoi. O frică și mai mare este cea de asociere, mai ales dacă se numește cooperativizare.

Consultanța a devenit cel mai important domeniu de activitate, într-o economie bazată pe principii birocratice. Evoluția absorbției de fonduri europene prin Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), din ultimii zece ani, arată clar cât de importantă este această activitate: procentul proiectelor aprobate pentru finanțare a crescut, de la un exercițiu financiar la următorul, de la 32% la 100%, după ce s-a apelat la experți. S-au schimbat radical lucrurile, după ce fermierii au început să apeleze la consultanți, iar proiectele au obținut punctaje mult mai mari și s-au alocat toate fondurile, fără a se mai înregistra pierderi. Chiar și după ce au văzut acest progres, mulți dintre micii producători au refuzat în continuare să apeleze la consultanți, mai ales dacă nu au depus proiecte pentru a obține finanțare din fonduri europene. Situația s-a schimbat recent, pentru că toate ajutoarele pe care le dă statul în situația de criză de după pandemie sunt condiționate de completarea unor documente pe care doar cei obișnuiți cu birocrația le pot face. Românii au fost reticenți în privința colaborării cu experții, la fel cum s-au temut și de asociere, considerând că există riscul să fie păcăliți și altcineva să profite de pe urma muncii lor.

Ajutoare de stat, doar prin consultanți 

Din 2020 a început acordarea unor ajutoare pentru firme și pentru fermieri, în contextul pandemiei, iar cele mai mari probleme au apărut din cauza nevoii de a completa formularele cerute în sistemul birocratic. În primul an de pandemie, industria ospitalității ar fi trebuit să primească peste un miliard de euro, pe Măsura 2 lansată de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru capital de lucru. Pe Măsura 2 sunt gestionate granturi pentru capital de lucru, în cadrul schemei pentru ajutor de stat, instituită prin OUG nr. 130/2020. În prima fază a fost disponibil un buget de numai 265 de milioane de euro, aceasta fiind prima alocare din fonduri europene, înainte de suplimentarea decisă prin OUG 199/2020. Bugetul a fost destinat doar pentru aproximativ 5.000 de operatori economici. Pe 22 octombrie 2020, în primele cinci minute de la deschiderea aplicației pentru înscrierea dosarelor în programul de finanțare, a fost epuizat bugetul, criteriul legal de acordare al finanțării fiind „primul venit, primul servit”. Iar de aici a pornit un imens scandal, pentru că programul nu acoperea nici măcar un sfert din numărul total de peste 22.000 de dosare depuse de cei aduși în pragul falimentului. Au avut de câștigat cei care au apelat la consultanți. Apoi a apărut o altă problemă, pentru că aproape 7.000 de firme care au primit bani pe Măsurile 1 și 2 nu au știut că trebuie să completeze și să depună, în termen de 90 de zile, rapoarte de progres, ajungând în situația de a li se cere banii înapoi. Agenții economici care au apelat la consultanță au avut și documentele depuse la timp.

Preferă să-și lucreze singuri pământul

Aceeași situație este și în agricultură. În general, cei care au făcut proiecte cu finanțare din fonduri europene, în ultimii ani, au început să lucreze și cu firmele de consultanță, astfel încât se pot descurca mai ușor cu noile ajutoare pentru perioada de pandemie. Ceilalți riscă să piardă banii pe care i-ar putea obține de la stat, dacă nu depun documentele corect. Ministerul Agriculturii a lansat în 2020 o schemă de ajutor COVID pentru agricultorii afectați de pandemie. Anul acesta este continuat programul de ajutor de la stat, iar fermierii vor avea nevoie de consultanți, însă mulți refuză în continuare să apeleze la aceștia. Reticența aceasta are rădăcini în istoria recentă, dar de multe ori a creat pagube, mai ales în privința dezvoltării agriculturii. „Am vrut să fac agricultură și să nu mă oblige nimeni să învăț și contabilitate sau să completez dosare cu hârtii. Din 2007 am început să avem probleme, când ni s-au impus noi reguli, de la UE. Am renunțat la moară și la ferma de porci pe care o aveam. Ne-am axat pe producție de grâu și de porumb, dar ca să facem proiecte am constatat din nou că suntem obligați să completăm zeci de formulare la care nu ne pricepem. Nu am vrut să ne asociem, pentru că lucrăm în familie și nu mai avem nevoie de asociați. Se dau bani pentru cooperative, dar noi, românii, știm ce înseamnă asta. Ne-au mai luat o dată pământurile și acum, dacă ni le-am luat înapoi, după revoluție, vrem să ne ocupăm singuri de treaba noastră, de agricultori, cum o făceau și străbunii noștri. N-am vrut să apelăm la consultanță pentru nimic, dar acum s-ar putea să fim obligați, pentru că la orice fel de ajutor ni se cer documente pe care nu știm să le completăm”, spune Tudor, un mic fermier din Vrancea. Un alt fermier, din județul Iași, e într-o situație similară, după ce a-ncercat în ultimii 15 ani să cultive terenurile agricole doar cu ajutorul familiei. „După anul 2000, eu și soția am lucrat în Italia, am strâns bani, am cumpărat și am concesionat terenuri pe care le-am cultivat. Din 2006 ne-am pus pe picioare ferma, dar aram și semănam cu banii din pensia socrului și cu banii pe care soția îi făcea la muncă în Italia. Ea se ducea cinci sau șase luni pe an acolo, să aducă bani, eu stăteam aici, să mă ocup de terenuri. Acum probabil va trebui să apelăm și la consultanți, mai ales dacă o să avem nevoie de despăgubiri sau finanțare din partea statului”, spune micul fermier.

Specialiștii explică avantajele asocierii

În privința asocierii, mai ales dacă se numește cooperativizare, românii sunt și mai reticenți. În multe locuri din țară, micii producători au refuzat să se asocieze în cooperative, deși Uniunea Europeană oferă, în ultimii trei ani, bugete de peste două milioane de euro pentru fiecare cooperativă. „Am încercat să discut cu ei și am ajuns la un moment dat în situația de a fi amenințat cu moartea, într-o zonă unde românii au fost omorâți de comuniști, pentru a li se confisca terenurile, după 1947. Pe unii am reușit să-i conving să accepte ideea de cooperativizare, explicându-le că nu este ca atunci, dar alții refuză din start orice discuție despre acest subiect și preferă să piardă bani. După mulți ani de lupte, am ajuns să renunț la a mai dori să-i conving pe oameni să se asocieze. Cei care au învățat până acum care sunt beneficiile asocierii și ale lucrului în echipă, cu servicii de consultanță, deja știu ce au de făcut și se poate lucra cu ei, dar am obosit să duc muncă de lămurire cu ceilalți”, explică un consultant din domeniul fondurilor europene pentru agricultură.

Ajutoarele COVID pe 2022, pentru fermieri

Pe 27 aprilie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat oficial că fermierii pot cere subvenția pentru COVID la bovine până pe 12 mai 2022 inclusiv. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de aproape 454 de milioane de lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022. Suma se împarte pentru trei tipuri de fermieri: crescători de bovine (170.250.000 lei); crescători de suine (167.649.000 lei) și ferme avicole (116.000.000 lei). Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot transmite și prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis. 

Suntem pe ultimul loc la cooperativizare

Cei mai mulți bani pe care-i oferă Uniunea Europeană pentru agricultură sunt destinați cooperativelor. De anul acesta se vor putea accesa fonduri nerambursabile de până la două milioane de euro pentru fiecare cooperativă. Fermierii români nu s-au grăbit să formeze cooperative, deși exemplele de succes din UE sunt multiple, iar Comisia Europeană acordă cele mai mari finanțări pentru aceste modele de asociere. Cu toate acestea, business-ul cooperativelor din România înseamnă doar 1,8% din valoarea producției vegetale totale. Țara noastră este pe ultimul loc din UE, în privința cooperativizării. Avem doar 68 de cooperative agricole și 24 de asociații ale organizațiilor de producători, în timp ce Franța are 2.400, fiind țara cu cel mai mare număr de cooperative agricole. Cooperativele din Franța rulează 84,3 milioane de euro pe an și au o cotă de piață de peste 50% în sectoarele în care activează.