Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a ajuns la concluzia că profesorii de biologie nu pot fi obligați să se specializeze pentru a preda noua materie, iar ultima soluție e la fel de absurdă ca toate celelalte: să vină asistenții medicali cu studii superioare, să le predea elevilor noua materie. Problema e că nici astfel de cadre medicale nu pot fi obligate să se specializeze pentru a preda în școli, dar nici nu prea există asistenți medicali cu facultate, mai ales în sate, adică exact acolo unde nevoia este mai mare decât în mediul urban.
Teoria formelor fără fond era criticată încă de acum un secol și jumătate, dar România nu se dezice de vechile obiceiuri și astfel s-a ajuns la o lege a învățământului cu foarte multe prevederi imposibil de aplicat în practică. Suntem „în rândul lumii”, pentru că avem noi materii ce ar trebui să fie studiate la școală, dar degeaba sunt în vigoare noile prevederi, pentru că nu are cine predea orele introduse în curriculă.
„Educaţie pentru sănătate” este un compromis rezultat în urma unui lung șir de scandaluri și negocieri care au pornit de la ideea de a introduce în sistemul preuniversitar ore de educație sexuală. Ideea de la care s-a pornit avea la bază susținerea unui grup mare de ONG-uri și a unor partide politice precum USR și REPER, iar acestea se bazau pe faptul că în unele școli deja există activități ale ONG-urilor care au „furat startul” și le predau elevilor educație sexuală, în afara curriculei.
Dacă s-ar fi votat propunerea legislativă așa cum era formulată inițial, activiștii din ONG-uri ar fi putut deveni profesori pentru noile ore de educație sexuală, însă textul legii a fost modificat și s-a ajuns la formula „Educaţie pentru sănătate” care a intrat în noua curriculă, dar fără profesori.
S-au bazat pe specialiștii care nu sunt disponibili
Anul trecut, când se dezbătea introducerea unor cursuri noi în curriculă, miniștrii care au căzut de acord în privința acestui compromis s-au bazat pe „specialiștii din exterior” care ar putea merge să predea și la școli, dar Jurnalul a prezentat atunci și acest scenariu, arătând că mai ales în mediul rural, unde sunt probleme inclusiv cu transportul elevilor și al profesorilor, nu sunt nici suficienți specialiști care să poată face acest lucru și nu se poate asigura decontarea transportului pentru aceștia sau un program care să le permită să susțină cursuri în școli. E valabil și pentru alte materii opționale, precum educația civică, educația financiară, cursurile de prim ajutor etc.
Dincolo de această problemă organizatorică, pentru a preda în școală este nevoie de cadre didactice. Este adevărat că avem, de circa 15 ani, un deficit de aproape 11.000 de profesori în fiecare an și se lucrează cu aproximativ 5.000 de profesori necalificați, dintre care unii au doar studii liceale, dar această situație trebuia să se rezolve, nu să se agraveze, după intrarea în vigoare a noii legi a învățământului preuniversitar, pentru că unii dintre ei nici măcar nu știu să scrie corect în limba română și astfel reduc șansele elevilor de a avea o carieră care să le asigure un nivel de trai decent.
Citește pe Antena3.ro
Profesorii refuză noile cursuri
Mai întâi a-ncercat ministrul Educației, Ligia Deca, să scoată profesori din rândul celor care deja predau alte materii, cum ar fi Biologie, crezând că banii în plus, la plata cu ora, pentru orele suplimentare, i-ar determina pe mulți să accepte. În practică s-a constatat că aproape toate catedrele sunt deja ocupate de profesorii titulari care au și alte ore suplimentare, iar materia care apare acum nu-i interesează sau efectiv nu-și pot face loc în orar pentru a mai preda și altceva sau nu vor să se specializeze pentru noua materie, neputând să fie obligați.
Acum suntem în situația în care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a venit cu soluția reconversiei profesionale a unor asistenți medicali care ar putea deveni profesori de „Educaţie pentru sănătate”. „Soluţia ar fi ca în fiecare şcoală să fie nişte asistenţi medicali, eventual cu studii superioare, care să fie angajaţi, pentru că medici nu o să avem de unde. De unde se angajezi 7.000 de medici în şcoli? Este imposibil, nu există aceşti 7.000 de medici. Atâtea şcoli sunt în România, şapte – opt mii de şcoli. Sunt 1.000 acum în medicină şcolară. Nu ai de unde să mai angajezi lângă 6.000, mai ales că sunt multe locaţii care nu sunt tentante. Atunci, am putea să avem aceşti asistenţi medicali care să devină cadre didactice, cărora le-ar fi mai uşor să înveţe noţiunile şi să le predea copiilor şi, eventual, să interfereze chestiunea asta şi cu acordarea asistenţei medicale în şcoli”, a explicat, marți, ministrul Rafila, în cadrul dezbaterii „2025: 40 de ani de istorie HIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.
Din mediul rural lipsesc și asistenții medicali
Ceea ce nu ia în calcul ministrul Sănătății este faptul că nici pe medici sau pe asistenții medicali nu-i poate obliga nimeni să facă masteratul de psiho-pedagogie și metodică, pentru a putea deveni profesori, dar nici nu sunt prea mulți asistenți medicali cu facultate, pentru că meseria se adresează mai ales celor care nu fac studii universitare, cei mai mulți asistenți având cursuri postliceale de scurtă durată. Chiar și așa, dacă în orașele mari există un număr mare de asistenți medicali care deservesc școlile, în rural e penurie de specialiști, iar acolo unde sunt, nu au studii universitare.
Dacă s-ar ajunge la alt compromis, pentru a pune asistenții medicali cu școală postliceală să predea, e foarte posibil să se constate că mulți dintre ei nu au competențe didactice, dar nici nu știu foarte bine să scrie în limba română, ceea ce ar însemna o degradare accentuată a procesului de predare în sistemul preuniversitar din România.
Din cifrele prezentate de Rafila rezultă că în acest moment 5% dintre părinţi aleg această materie opțională, „Educaţie pentru sănătate”, pe care să o studieze copiii lor, dar în practică s-a constatat că orele nu se fac.
