Fermieri urbani și tarlale pe verticală. Salvarea agriculturii românești: o băgăm în casă

 Cultivarea plantelor horticole (legume, ciuperci, pomi fructiferi sau flori comestibile) pentru consumul uman sau a furajelor pentru animale, în spaţii izolate din punct de vedere climatic, chimic şi biologic ar urma să fie subvenționată similiar culturilor tradiționale, potrivit unui proiect de lege privind stimularea horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane. Propunerea legislativă a fost iniţiată de preşedintele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deputatul Varujan Pambuccian, care spune că această modalitate de cultivare a plantelor are numeroase avantaje. O producție de până la zece ori mai mare decât în horticultura tradiţională, reducerea dependenţei de condiţiile meteorologice și a dependenţei de importuri sunt doar câteva dintre ele. 

Inițiatorul proiectului legislativ pus recent în dezbatere la Senat spune că România se confruntă în prezent cu schimbări climatice care au condus la un grad mare de deşertificare, secetă şi inundaţii în special în zonele de sud şi sud-est, precum şi în cele de luncă şi terenuri colinare, iar producţia agricolă poate fi grav afectată. 

Fostele fabrici, folosite pentru agricultură

„În acest context, este necesară dezvoltarea unei legislaţii care să definească, să reglementeze şi să creeze premisele dezvoltării horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane în România. Multe dintre zonele urbane din România au suprafeţe mari ocupate de foste complexe industriale, clădiri dezafectate etc., care ar putea fi convertite pentru producţia horticolă, legea permiţând autorităţilor locale să elaboreze politici şi planuri de acţiune care să faciliteze utilizarea acestora”, se arată în expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă.

Conform proiectului, horticultura în medii controlate este „o modalitate de creştere a plantelor în spaţii izolate din punct de vedere climatic, chimic şi biologic în scopul utilizării producţiei obţinute pentru consumul uman, ca hrană în stare proaspătă sau procesată, în scopuri medicinale precum şi pentru obţinerea furajelor verzi pentru animale”.

Spaţiile destinate creşterii plantelor pot fi fixe (clădiri) sau mobile, permiţând amplasarea spaţiului de producţie în proximitatea centrelor de comercializare sau de prelucrare. Într-o încăpere, plantele pot fi crescute pe suprafeţe etajate, iar în acest caz suprafaţa cultivată este mai mare deoarece însumează suprafețele tuturor etajelor cu culturi.  

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Apă puțină, dar consum mare de energie electrică 

Pe lângă faptul că este realizată în condiţii aseptice şi fără contaminare chimică sau biologică, producţia necesită un consum redus de apă, „în medie 5% în raport cu consumul în horticultura convenţională pentru acelaşi tip de cultură”, argumentează deputatul. 

Pe de altă parte, există și dezavantaje ale horticulturii în medii controlate: consumul mult mai mare de energie electrică decât în horticultura convenţională, ceea ce, în contextul actual al creșterii prețurilor, va fi un impediment important. 

Totodată, proiectul defineşte horticultura urbană ca fiind cultivarea plantelor (legumicole, inclusiv a ciupercilor, pomicole sau floricole comestibile) - în scopul utilizării lor ca hrană proaspătă sau procesată sau în scopuri medicinale - în zone delimitate în spaţiile unei localităţi, spaţii în care poate fi practicată agricultura convenţională sau agricultura în medii controlate.

Fonduri nerambursabile pentru clădiri, instalații și cursuri

Prin măsurile propuse în această lege, Pambuccian susține că se va asigura o competiţie loială în ceea ce priveşte subvenţia agricolă între diferitele metode de creştere ale plantelor.

Concret, proiectul prevede că în politica agricolă a Ministerului Agriculturii vor exista anual măsuri privind stimularea dezvoltării agriculturii în medii controlate cum ar fi: 

- Fonduri nerambursabile destinate achiziţionării de terenuri şi/sau clădiri pentru realizarea de ferme agricole în medii controlate; 

- Fonduri nerambursabile destinate achiziţionării de echipamente şi instalaţii pentru realizarea de ferme agricole în medii controlate; 

- Fonduri nerambursabile destinate asigurării independenţei energetice parţiale sau totale a fermelor care produc în regim de mediu controlat; 

- Fonduri nerambursabile destinate cursurilor de iniţiere şi pregătire a personalului în vederea realizării şi întreţinerii fermei agricole în medii controlate.

Cei care vor beneficia de fondurile nerambursabile vor avea obligaţia să menţină specificul investiţiei pentru o perioadă de 10 ani. De asemenea, va trebui ca, anual, să prezinte finanţatorului un raport cu situaţia economico-financiară a fermei realizate utilizând fondurile respective. Schimbarea destinaţiei va fi considerată fals şi uz de fals şi se pedepseşte conform Codului Penal, iar fermierul care a primit fondurile nerambursabile va trebui să returneze integral banii. 

Primăriile orașelor cu peste 100.000 de locuitori vor avea obligaţia să facă și să adopte strategii privind horticultura urbană şi amplasarea unităţilor de producţie în medii controlate în spaţiul intravilan sau extravilan al localităţii, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii.

Etichetare unitară

Propunerea legislativă prevede, totodată, proceduri clare de etichetare a produselor horticole realizate în medii controlate în scopul sporirii încrederii cumpărătorilor în acest tip de produse. Practic, plantele produse în acest fel vor fi etichetate ca fiind „produs în mediu controlat” sau „produs necontaminat chimic şi biologic”. 

La etichetare se va menţiona și natura substanţelor nutritive folosite la creşterea plantelor, iar dacă animalele dintr-o fermă sunt furajate exclusiv cu produse obţinute în medii controlate, și pe etichetele cărnii şi a derivatelor animale va trebui să existe menţiunea „hrănit cu produse vegetale realizate în medii controlate” sau „hrănit cu produse necontaminate chimic şi biologic”. 

Conform proiectului, Ministerul Educaţiei și Ministerul Agriculturii vor trebui să asigure integrarea cunoştinţelor despre acest tip de agricultură în programele liceelor de stat de profil, precum și la nivelul universităților. 

Odată cu adoptarea acestei legi, se va crea și o nouă ocupaţie, aceea de fermier urban, care va asigura producţia de hrană în condiţii de eficienţă şi siguranţă alimentară sporite, susține inițiatorul.

Ce țări au dezvoltat agricultura pe verticală

În contextul diminuării unor resurse vitale, precum apa şi terenul, horticultura în medii controlate oferă o soluţie la această problemă prin cultivarea plantelor în spaţii mai mici, prin utilizarea unei cantităţi mai mici de apă şi de îngrăşăminte, permiţând economisirea resurselor şi reducerea costurilor, mai spune inițiatorul legii, care oferă și câteva exemple de țări în care s-a dezvoltat agricultura pe verticală. 

Unele dintre cele mai avansate ţări în domeniul horticulturii în medii controlate sunt Statele Unite, Japonia, Canada, Singapore, China, Israel, Olanda, Germania, Danemarca, Spania şi Emiratele Arabe Unite.

„În Singapore, unde spaţiul este limitat, horticultura verticală este văzută ca o soluţie pentru a satisface cererea crescută de alimente proaspete. Majoritatea ţărilor menţionate utilizează tehnologii avansate de cultivare a legumelor şi fructelor în spaţii închise, cu sisteme de irigare şi iluminare controlate electronic. Emiratele Arabe Unite au investit, de asemenea, masiv în horticultura verticală, pentru a economisi resursele limitate ale regiunii”, se arată în expunerea de motive.
Și în România există deja un supermarket care desface produse vegetale realizate în medii controlate şi urmează ca încă două supermarketuri să îşi finalizeze investiţiile în acest an. „De aceea este important să stimulăm dezvoltarea de startup-uri locale care să poată complementa cu producţie locală plantele crescute în acest regim”, subliniază deputatul.

Care sunt avantajele

Printre avantajele dezvoltării acestor tipuri de horticultură, în document sunt enumerate:

• Reducerea dependenţei de condiţiile meteorologice, fapt ce conduce la creşterea producţiei şi a productivităţii: „Estimarea de creştere a producţiei în horticultura în medii controlate este de până la zece ori mai mare decât în horticultura tradiţională, datorită utilizării unor tehnologii inovatoare, precum iluminarea LED în benzile spectrale în care planta utilizează lumina pentru fotosinteză şi sistemele de livrare a nutrienţilor controlate în scopul unei hrăniri optime a plantei”.

• Posibilitatea continuării producţiei de resurse de hrană în zone supuse deşertificării, dar şi pe terenuri poluate, acoperite cu suprafeţe de beton, asfalt etc. improprii pentru cultura plantelor;

• Reducerea risipei de hrană prin corelarea planificării producţiei cu curbele de consum;

• Reducerea dependenţei de importuri;

• Impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei, deoarece furnizează alimente proaspete şi sănătoase; 

• Reduce necesitatea transportului.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹