Suntem prea mulţi pe Pământ

Dezbaterile în contradictoriu privind încălzirea sau răcirea Pământului au şanse să treacă în plan secund la reuniunea de la Copenhaga în probleme de climă, recent fiind auzite tot mai multe voci care susţin că pericolul cel mai mare este suprapopularea planetei în următorii 40 de ani.

O lege "planetară", cum ar fi cea a "unui singur copil" din China, este privită ca singura modalitate de a evita dezastruoasă rată a natalităţii pe glob, calculată în prezent la 1 milion de naşteri într-un interval de 4 zile. Diferitele specii de vieţuitoare de pe glob, resursele, vegetaţia, oceanele, pământurile arabile, rezervele de apă şi chiar atmosfera sunt puse în mare pericol şi ameninţate cu distrugerea de o rată a natalităţii scăpată de sub control, avertizează specialiştii, citaţi de Financial Times. Şi, în mod paradoxal, tocmai China, care este arătată cu degetul ca fiind un mare poluator al planetei este prima care înţelege să se adapteze cu uşurinţă la politicile la modă pentru combaterea degradării mediului, prin legea unicului copil. China a dovedit că restricţiile în privinţa natalităţii sunt o politică isteaţă. Clasa de mijloc a ţării s-a dezvoltat foarte mult, toţi cetăţenii au un acoperiş deasupra capului, beneficiază de asistenţă medicală, educaţie şi hrană.

CALCULE SIMPLE
Experţii aduc câteva argumente simple şi reale. Astfel, dacă fiecare femeie va naşte un singur copil de acum înainte, populaţia globului s-ar reduce de la 6,5 miliarde de oameni, cât numără în prezent, la 5,5 miliarde până în 2050, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Demografie al Academiei din Viena.

Până în 2075, populaţia planetei, păstrând această rată a natalităţii, ar putea scădea chiar până la 3,43 de miliarde de oameni. Toate acestea ar putea avea efecte pozitive imediate asupra speciilor de vieţuitoare, pădurilor, oceanelor, calităţii atmosferei şi, nu în ultimul rând, asupra standardelor de trai. Dar dacă ritmul actual al natalităţii se va menţine, până în 2050 populaţia planetei va ajunge la 9 miliarde, punând în mare pericol ecosistemele, până la dispariţia multora dintre acestea,  rezervele de apă, hrană şi combustibil, bolile se vor răspândi cu mai multă rapiditate, pentru că industria farmaceutică nu va avea nici timpul şi nici resursele necesare pentru a le combate eficient, iar toate activităţile umane vor mări emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, provocând schimbări climatice dramatice, chiar catastrofale.