Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şenalul navigabil al Dunării pe granița dintre România și Bulgaria are o lungime de 470,5 km și el are nevoie urgent de lucrări de adâncire. Cerințele minime recomandate de Comisia Dunării pentru îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate sunt ca șenalul să aibă 180 metri lățime, 2,5 metri adâncime sub nivelul minim al apei pentru navigație și o rază de curbură de 1.000 metri.
Pe partea româno-bulgară a șenalului au fost identificate 12 puncte critice (PC), 6 pe partea noastră și 6 pe cea bulgară, situate pe o lungime de 72 km, unde este nevoie de dragări, arată studiul de fezabilitate al proiectului Administrației Fluviale a Dunării de Jos R.A. Galați care în această perioadă așteaptă să obțină avizul de mediu. Inițial, realizarea studiilor necesare în vederea dragării generale a șenalului trebuia finalizată în 2018, după care trebuia să se treacă la punerea în practică a soluțiilor tehnice identificate. Acest lucru nu s-a întâmplat însă.
Birocrația lovește din nou
După finalizarea studiilor s-a constatat că legislația națională de mediu nu era în acord cu cea europeană. Mai precis, ea trebuia pusă în acord cu Directiva 2014/52/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Odată depășită și această problemă la începutul anului 2019, autoritățile au constatat că „Îndrumarul” după care urmau să se facă studiile nu mai corespundea noii legislații, ceea ce a dus la noi întârzieri. Tergiversarea proiectului a enervat până la urmă și Executivul de la Bruxelles care în 2020 a declanșat procedura de infringement împotriva noastră și a bulgarilor, pentru că nu aveam stabilite obiectivele și măsurile de conservare detaliate specifice fiecărui sit Natura 2000. Pentru rezolvarea și a acestei probleme trebuia să se prezinte impactul prognozat al soluțiilor tehnice identificate pentru proiectul Fast Danube asupra speciilor de animale și habitatelor pentru fiecare site Natura 2000 aflate pe raza proiectului.
Parteneri în proiect sunt cele două administrații de cale navigabilă din România și Bulgaria, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați (lider de proiect) și Agenția pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse.
Bulgarii, mai lenți ca noi
În România erau 22 de situri Natura 2000 situate pe raza proiectului, iar în Bulgaria 39. Deoarece bulgarii au întârziat realizarea documentațiilor pentru aceste zone, s-a cerut o nouă prelungire a proiectului până la sfârșitul anului 2021. Asta nu a însemnat însă că termenul a fost respectat, iar de-a lungul anul trecut au fost mai multe intervenții ale părții române pentru urgentarea lui, mai ales că transportul pe Dunăre în contextul războiului din Ucraina a căpătat o altă importanță. La începutul acestei luni, pentru deblocarea proiectului a intervenit, pe lângă partea bulgară, și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
România a făcut lucrări de întreținere pe banii ei
România a realizat și în vara anului trecut lucrări de dragare pentru întreținerea șenalului navigabil, inclusiv pe partea bulgărească, pentru a nu fi pusă în pericol navigația. Aceste lucrări de întreținere nu sunt însă suficiente, fiind nevoie inclusiv de lucrări hidrotehnice, arată Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă finalizat în luna august a acestui an. Pentru fiecare din cele 12 puncte critice identificate, au fost realizate între 2 și 5 scenarii. „După evaluarea acestor scenarii și ierarhizarea lor în funcție de scorul obținut pentru toate criteriile și subcriteriile AMC, a rezultat o listă scurtă de câte două scenarii preferate pentru fiecare PC. Din analize și discuții ulterioare a rezultat că Scenariul 1 este opțiunea preferată pentru implementare”, se arată în studiu.
Ce înseamnă scenariu preferat pentru România
-PC Gârla Mare: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 67.000 m³ de material sedimentar;
-PC Salcia: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 20.000 m³ material sedimentar;
-PC Bogdan Secian: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 73.000 m³ de material sedimentar;
-PC Dobrina: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 177.000 m³ material sedimentar;
-PC Bechet: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 472.000 m³ materiale sedimentare;
-PC Corabia: lucrări de dragare pentru îndepărtarea a circa 565.000 m³ materiale sedimentare;
UE poate finanța și dragarea
Comisia Europeană a lansat pe 26 septembrie, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, o linie de finanțare de 7 miliarde de euro pentru proiecte fluviale, maritime și pentru căi ferate. Vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova. În aceste condiții, șansele României de a câștiga un proiect pentru dragarea şenalului Dunării sunt foarte mari, dar mai întâi trebui finalizat proiectul care vizează aprobarea studiilor. România și culoarul Dunării sunt cele mai importante rute pentru acesta, cât timp Ucraina nu mai poate tranzita Marea Neagră. De asemenea, multe barje utilizează Dunărea pentru a prelua produsele ucrainene. Comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean, a subliniat că „acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027”.
