x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ucigaşii din bucătărie

Ucigaşii din bucătărie

de Sînziana Stancu    |    22 Ian 2010   •   00:00
Ucigaşii din bucătărie

Ambalajele, vesela, tigăile, ustensilele de curăţat şi multe alte obiecte pentru uz casnic sunt ucigaşii nebănuiţi din bucătăria noastră.

Mai multe rapoarte ale Uniunii Europene şi numeroase studii realizate de cercetători ne avertizează că în bucătărie nu mai suntem de mult în siguranţă. Din contră, cu toate mijloacele tehnologiei casnice moderne, cu toate substanţele de curăţat şi dezinfectat şi, în concluzie, cu tot confortul şi siguranţa unui mediu sănătos cu care suntem ademeniţi prin tot soiul de reclame, ne aflăm de fapt într-un mediu periculos. Dar efectele rareori se produc imediat, iar sursa unor boli grele, precum cancerul sau perturbările echilibrului hormonal, rareori se bănuieşte că s-ar  ascunde în spatele uşii de la bucătărie.


TIGĂILE DE TEFLON ŞI FRITEUSELE
Recent, cercetătorii de la Universitatea Exeter au identificat o posibilă sursă a bolilor tiroidiene în tigăile din teflon sau din materiale asemănătoare acestuia, în care nu se foloseşte ulei. Ei au descoperit că substanţele chimice folosite la fabricare pentru a le mări rezistenţa la căldură şi a "nu se lipi" mâncarea de fundul vasului sunt extrem de dăunătoare pentru glanda tiroidă, scrie Daily Mail.

Şi mai periculoase sunt friteusele de aragaz sau plită ­ mai puţin cele electrice - nu numai pentru faptul că pot provoca incendii dacă nu sunt supravegheate, ci şi pentru că uleiul din care se foloseşte o cantitate mare ­ între 750 ml şi 3-4 litri ­ nu este schimbat la fiecare gătit din motive de economie, iar refolosit, produce reziduuri toxice, foarte dăunătoare aparatului cardiovascular.

Toasterul e extrem de periculos, pentru că elementele electrice sunt "la vedere", putând fi cu uşurinţă atinse de lama unui cuţit sau de dinţii unei furculiţe, provocând  electrocutarea şi chiar moartea celui care le manipulează. Şi asta pentru că, în ciuda avertismentelor din prospectul aparatului, posesorii lui sunt frecvent tentaţi să scoată mai repede felia de pâine prăjită cu ajutorul acestor tacâmuri în timp ce aparatul continuă să funcţioneze.


PLUS ŞI MINUS
În ceea ce priveşte sursele de bacterii periculoase, acestea sunt multe, de la mâncarea reîncălzită sau refrigerată de mai multe ori sau mai mult timp până la frigiderul supraaglomerat sau prosoapele şi bureţii de bucătărie.

Foarte multă lume crede că îngheţarea alimentelor e una dintre metodele cele mai sigure pentru a fi ferită de microbi şi folosită fără probleme după decongelare. Pentru unele alimente, metoda e foarte bună, dar fără să se exagereze cu păstrarea acestora, şi în special a cărnii, cu anii, de pildă. Trebuie evitată şi îngheţarea şi dezgheţarea alimentelor de mai multe ori. Cea mai periculoasă metodă de acest fel este pentru îngheţată, care nu trebuie niciodată refrigerată după ce s-a topit, pentru că în urma acestui proces devine un mediu foarte bun pentru dezvoltarea unor bacterii periculoase, cum este salmonella. Fiecare aliment are o perioadă optimă de păstrare în stare congelată, iar ideea că, la frig, microbii nu se înmulţesc este falsă. Ei proliferează, dar foarte lent. Temperatura optimă din congelator este de minus 18 grade Celsius.

În frigider, temperatura trebuie să fie sub "zero" doar cu câteva grade Celsius, iar alimentele preparate să nu stea alături de carnea crudă, ca să nu se contamineze cu diferiţi microbi de la aceasta. De asemenea, alimentele nu trebuie acoperite cu plastic, pentru că se alterează cu uşurinţă, iar frigiderul trebuie "să respire", şi nu să fie aglomerat cu tot felul de alimente.

O altă regulă pentru o hrană igienică şi sănătoasă priveşte refolosirea alimentelor care nu s-au consumat la o singură masă. Carnea şi meniurile cu carne, de pildă, pot fi reîncălzite, dar nu de mai multe ori, ci doar o singură dată.


CURĂŢENIA TOXICĂ

Nici murdăria, dar nici curăţenia exagerată şi folosirea abuzivă a produselor antimicrobiene nu sunt de dorit. De pildă, în cârpele de bucătărie şi bureţii de vase refolosiţi timp îndelungat şi necurăţaţi cum trebuie se cuibăresc zeci de mii de microbi pe centimetru pătrat, iar astfel de articole conţin cea mai mare concentraţie de agenţi patogeni decât oricare alt loc din casă, cum ar fi toaleta.

La polul opus se află detergenţii pentru uzul casnic, care pot face mai mult rău decât bine, dacă nu sunt folosiţi cu atenţie şi măsură. De exemplu, agenţii de curăţare ca hipocloritul de sodiu, care este o soluţie de înălbire şi un excelent dezinfectant în acelaşi timp. Însă vaporii inhalaţi sunt toxici, iar picăturile de soluţie ajunse accidental pe corp, provoacă de la iritaţii până la arsuri grave ale pielii şi ochilor. Mai periculos este dacă se amestecă mai mulţi astfel de agenţi de curăţare, în special dintre cei care conţin amoniac, peroxid de hidrogen sau diferiţi acizi, pentru că aceste amestecuri se pot transforma în substanţe explozive.

Şi substanţele antibacteriene pot conţine destule substanţe chimice care dăunează organismului. Aşa este triclosanul, care, deşi este reputat că "ucide toţi microbii, definitiv!" în experimentele din laborator, făcute pe animale, s-a dovedit că provoacă tulburări ale sistemului endocrin. Alte substanţe antibacteriene pot provoca eczeme şi alergii sau migrene şi vomă. De aceea, nu trebuie exagerat cu nici unul dintre ele, pentru că efectul acestor substanţe este de scurtă durată, bacteriile înmulţindu-se la loc într-un timp record.

×
Subiecte în articol: special