x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Un ministru vrea, prin lege, stoparea „excesului de putere” practicat de primarii USR împotriva viceprimarilor

Un ministru vrea, prin lege, stoparea „excesului de putere” practicat de primarii USR împotriva viceprimarilor

de Ion Alexandru    |    14 Iul 2022   •   07:20
Un ministru vrea, prin lege, stoparea „excesului de putere” practicat de primarii USR împotriva viceprimarilor

Parteneri politici ai celor de la USR, în campania electorală aferentă alegerilor locale din anul 2020, liberalii par a avea unele revelații, după aproape doi ani de administrație progresistă în unele orașe.

 După ce, în urmă cu ceva timp, senatorul PNL Daniel Fenechiu a inițiat un proiect de lege prin care își propune să stopeze practica unor ONG-uri, de tipul celor controlate, până să devină primar general, de către Nicușor Dan, prin care erau blocate cele mai importante obiective de investiții în domeniul imobiliar, un alt membru important al PNL vrea să regleze relația instituțională dintre primari și viceprimari. Două situații care au avut loc, anul trecut, una la Primăria Bacău, iar cealaltă la Primăria Sectorului 1, când primarii în funcții au retras, fără motivație și fără vreun reproș administrativ prealabil, atribuțiile viceprimarilor l-au determinat pe actualul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, deputatul liberal Sebastian Burduja, lider al PNL Sector 1, să inițieze un proiect de lege prin care să se anihileze posibilitatea exercitării „exceselor de putere” ale unor edili.

Chiar înaintea intrării în vacanța parlamentară, mai exact la data de 20 iunie 2022, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților a fost depusă o propunere legislativă care are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 57/2019, privind Codul Administrativ. Proiectul a fost inițiat de către liderul PNL Sector 1, deputat și ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, împreună cu colega sa de partid și de Cameră, Olivia Diana Morar.

Sebastian Burduja explică faptul că la nivelul administrațiilor locale din România există o practică a primarilor de a retrage toate atribuțiile viceprimarilor, “„golind de conținut instituția viceprimarului”. „O astfel de practică este întâlnită cu elemente de notorietate la primarul municipiului Bacău și la primarul Sectorului 1 din București”, scrie Sebastian Burduja, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege depus. Atât la Primăria Bacău, cât și la Sectorul 1, în septembrie 2020, funcția de primar a fost dobândită de candidați ai USR-PLUS, entitate politică parteneră, la acel moment, a PNL.

Din același document, reiese că articolul 152 din Codul Administrativ permite decelarea anumitor trăsături ale funcției de viceprimar, care se află în subordinea primarului și care, în situațiile prevăzute de lege, este înlocuitor de drept al acestuia. Important este, însă, că viceprimarul este ales, prin vot secret, din rândurile consilierilor locali, cu majoritate absolută, fie la propunerea primarului, fie  la propunerea consilierilor locali. Iar eliberarea din funcție a viceprimarului se poate face de tot de către consiliul local, tot prin vot secret, cu majoritatea a două treimi, la propunerea temeinic motivată a primarului sau la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali.

Se pune în discuție chestiunea legitimității

„Aceste reglementări stabilesc un rol foarte clar al viceprimarului, care este, practic, un adjunct al primarului. (…) Având în vedere că, în practică, nu există întotdeauna, identitate între partidul care susține un candidat la primărie și majoritatea formată în consiliul local, primarul este obligat să accepte, în virtutea jocului democratic, că trebuie să colaboreze cu viceprimarii aleși de către consiliul local, în interesul cetățenilor”, scrie deputatul Burduja.

Mai mult, acesta precizează că „un viceprimar poate avea mai multă legitimitate decât primarul ales, având în vedere că alegerea primarilor se face într-un singur tur (spre exemplu, primarul municipiului Bacău a fost ales cu 29% din voturi), în timp ce viceprimarii sunt aleși cu o majoritate absolută din rândul membrilor consiliului local, deci peste 50%”.

Potrivit articolului 152 alineat 4 din Codul Administrativ, în situația în care doi viceprimari, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre aceștia va exercita primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului. „În acest context, este lesne de înțeles că viceprimarul nu este un observator în cadrul administrației locale, care doar așteaptă pierderea sau suspendarea mandatului de primar, ci este un actor activ implicat în activitatea administrației, gata în orice moment să îl substituie pe primar, în cazul în care mandatul acestuia este suspendat sau încetează”, se mai arată în expunerea de motive citată.

Primarul trebuie să respecte majoritatea din Consiliu, rezultată prin vot

Mai departe, se subliniază faptul că, potrivit aceluiași Cod Administrativ, viceprimarul trebuie să primească, prin delegare, anumite atribuții, motiv pentru care și legiuitorul a instituit, spre exemplu, dreptul la un cabinet. 

„Primarul nu poate impune consiliului local ce viceprimar vrea, ci trebuie să accepte să lucreze cu o majoritate politică rezultată în urma alegerilor”, arată Sebastian Burduja. În acest context, inițiatorul proiectului de lege apreciază că „emiterea unei dispoziții de primar prin care sunt retrase toate atribuțiile viceprimarului, fără nicio motivare, fără niciun reproș administrativ și fără să fi fost delegate alte atribuții reprezintă un exces de putere din partea primarului, prin golirea de conținut a funcției de viceprimar, ceea ce echivalează cu depășirea competențelor”.

Proiectul propune, strict, motivele de retragere a atribuțiilor: Neglijență, abatere disciplinară, provocarea de daune civile sau măsuri dispuse într-un dosar penal

În concret, propunerea legislativă inițiată de actualul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, în calitatea sa de deputat PNL, urmărește „consolidarea statutului viceprimarilor, ca parte a puterii executive la nivelul administrației publice locale și evitarea situației în care, în mod arbitrar, primarul poate goli complet de atribuții viceprimarul.

Actul normativ aflat în dezbaterea Parlamentului instituie, astfel, posibilitatea retragerii delegării parțiale sau totale a atribuțiilor viceprimarului, doar pentru motive de nelegalitate, „nu și de oportunitate politică”. Iar proiectul propune două variante prin care să se poată face, pe viitor, o astfel de retragere a atribuțiilor.

Astfel, conform primei variante, ar urma să existe patru situații. Prima, la cererea motivată chiar a viceprimarului, ipoteză valabilă în situația în care viceprimarul nu este specializat în domeniul atribuției delegate și dorește să se ocupe de un alt domeniu în care este specializat. Însă viceprimarul aflat în această ipostază va trebui să motiveze de ce nu își mai dorește să îi fie delegată atribuția respectivă și, totodată, să indice ce altă atribuție sau ce alte atribuții ar dori să preia prin delegare de la primar.

A doua situație de retragere a atribuției este pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor delegate, cu încălcarea legii. Aici este vorba despre situația în care viceprimarului i-a fost delegată o atribuție, iar acesta o exercită prin încălcarea legii, Spre exemplu, dacă, prin exercitarea unei atribuții, viceprimarul săvârșește un delict civil și cauzează altei persoane un prejudiciu material sau moral, constatat printr-o hotărâre judecătorească. În acest caz, primarul ar putea retrage atribuția delegată.

Situații civile sau penale

O a treia situație este aceea a săvârșirii de către viceprimar a unei abateri disciplinare pentru care s-a aplicat o sancțiune rămasă definitivă. Asta se poate întâmpla, spre exemplu, atunci când viceprimarul a fost supus cercetării disciplinare pentru abateri în legătură cu unele atribuții delegate și, pe lângă sancțiunile privind mustrarea, avertismentul sau diminuarea indemnizației cu 5-10 la sută pentru o perioadă cuprinsă între una și trei luni, primarul ar putea, conform acestui proiect de lege, să îi retragă și atribuția delegată, dar doar acea atribuție în legătură cu care a săvârșit respectiva abatere disciplinară.

Cea de-a patra situație prevăzută este aceea dacă împotriva unui viceprimar a fost dispusă măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, însă numai dacă, odată cu aceasta, procurorul sau judecătorul au dispus și măsuri complementare, cum ar fi să nu depășească o anumită limită teritorială, să nu se apropie sau să nu ia legătura cu posibili complici, cu părțile vătămate, cu martorii sau cu experții, sau să nu execute profesia sau meseria ori să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit presupusa faptă.

În al doilea scenariu propus în proiectul de lege, retragerea totală a atribuțiilor delegate ar putea fi făcută numai dacă mandatul viceprimarului a fost suspendat de drept, ca urmare a emiterii pe numele său a unui mandat de arestare preventivă sau a unui mandat de arestare la domiciliu.

În dezbatere publică, până luni

Așa cum arătam mai sus, acest proiect de lege a fost depus, ca inițiatori principali, de deputații PNL Sebastian Burduja și Olivia Diana Morar. Însă, expunerea de motive a fost însușită și sprijinită, prin semnături, de alți deputați liberali. Este vorba despre Călin Ioan Bota, Cătălina Ciofu, Ioan Cupța, Florian Emil Dumitru, Oana Marciana Ozmen și Cristina Agnes Vecerdi.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Biroul Permanent al Camerei Deputaților la data de 22 iunie, iar Senatul este camera decizională. Au fost cerute avize și puncte de vedere din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și a Guvernului României. Până în prezent, doar Consiliul Legislativ a transmis avizul. Un aviz negativ, motivate de posibila încălcare, de către reglementările propuse, a unor articole din Constituția României. 

Legea se află în dezbatere publică până luni, 18 iulie 2022.

Doi primari USR care au intrat în conflict cu viceprimarii deciși de majoritățile din consiliul local

Situațiile la care se referea Sebastian Burduja în expunerea de motive se referă la acțiuni de anul trecut ale primarilor USR de la Bacău și de la Sectorul 1, Lucian Daniel Stanciu Viziteu (FOTO) și Clotilde Armand. În cazul edilului de la Bacău, situația a fost mai mult decât inedită, deoarece viceprimarul căruia i-a retras atribuțiile, Cristian Ghingeș, era tot de la USR. Edilul și-a motivat gestul prin faptul că viceprimarul „nu a respectat angajamentele pe care şi le-a luat când a ocupat această funcţie”.

Și mai cunoscut este, însă, scandalul de la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, ajutată să devină primar de către PNL, dar care, la scurt timp, a intrat în conflict cu aproape toți consilierii locali, indiferent de culoarea politică. Un „meci” serios l-a avut cu viceprimarul liberal Ramona Plumb (FOTO), căreia, după o ședință tensionată care a avut loc în vara anului trecut, a Consiliului Local, în care s-a discutat despre situația gunoaielor din sector, primărița i-a retras pe loc adjunctei sale toate atribuțiile. Armand și-a publicat decizia pe Facebook.

 

×