"Vestul nu trebuie sa fie prea sceptic"

Nimeni din Apus nu spunea ca Europa de Rasarit este anchilozata. Doar ca ritmurile miscarii nu erau in pas cu moda: twist-ul si rock-ul occidental interpretandu-se aici in pas de... vals. Iar sound-ul orchestrei aducea a kazaciok. Asa cum se aprecia de catre membrii Grupului de Consiliere pentru Politica Atlantica (APAG), "Europa de Est este pe cale sa devina o insula de relativ conservatorism si lenta dezvoltare economica intr-o lume care se schimba cu rapiditate". Era la inceputul lunii septembrie a anului 1971 si la APAG se discuta despre "Relatiile dintre membrii Pactului de la Varsovia in anii 1970".

VIZITA. Elena si Nicolae Ceausescu, intr-o masina de fabricatie chinezeasca impreuna cu Chou En-lai

In aceste conditii, ce le ramanea de facut promotorilor socialismului gulas sau ai celui de tip polka sau balcanic? Sa "incerce sa se descurce" mai ales in fata cerintei interne de modernizare si sa spere ca aceasta incercare nu-i va aduce in fata unei "noi editii" a doctrinei Brejnev: apararea socialismului acolo unde este amenintat!

PUNCTE DE VEDERE AMERICANE. Intre 7 si 9 septembrie 1971, la Venetia au avut loc mai multe intalniri ale analistilor din Grupul pentru Politica Atlantica. Dupa atatea evenimente petrecute in ultimii trei ani in lumea comunista, Occidentul dorea sa stie incotro se indreapta trenul sovietic. De felul in care eminentele cenusii din APAG, in rand cu alte structuri consultative sau decizionale, identificau determinarile blocului sovietic si tendintele lui pe termen scurt, mediu si lung, depindeau reactiile lumii occidentale. Parerea care a dominat o buna parte a acestor discutii a fost ca "probabil vor fi putine schimbari in Europa de Est, care va continua sa fie dominata, in anii saptezeci, de Uniunea Sovietica". Sigur, lucrurile nu erau batute in cuie, dar asupra tuturor veghea Argusul de la Kremlin. "Factorii pentru schimbare, care pot sa aiba o prezenta crescanda in Europa Rasariteana in deceniul al optulea, o sa determine Uniunea Sovietica sa exercite asupra membrilor Pactului de la Varsovia o stransoare mai degraba viguroasa, decat sa-i lase mai liberi". Exact de asta se temeau si satelitii! De stransoarea ursului... Problemele esentiale erau determinate de situatia economica "grav deteriorata in raport cu aceea din Vest. Societatile est-europene au nevoie de modernizare si ele sunt tentate sa priveasca spre Vest, deoarece Uniunea Sovietica reprezinta un model economic neatractiv". Dupa parerea expertilor americani, "atata timp cat Uniunea Sovietica nu slabeste controlul si nu promoveaza unele reforme economice, prapastia dintre Est si Vest in Europa se va adanci". De asemenea, sovieticii vor avea de facut fata unei influente ideologice chinezesti din ce in ce mai puternice printre sateliti". Pentru a face fata tuturor provocarilor, Moscova "are desigur nevoie de o perioada de liniste in relatiile Est-Vest. Cantarind cu grija toate argumentele pro si contra, conducatorii sovietici trebuie sa fi inteles ca vor castiga mai mult promovand o politica de detenta si ca nu-si vor pierde prin aceasta controlul lor asupra Europei de Rasarit".

Dar desfasurarile sovietice de la sfarsitul anilor saizeci i-au facut pe americani sa aprecieze, in intalnirea de la Venetia, ca leadership-ul sovietic nu este dispus sa-si asume nici un risc. Dovezi in acest sens se gasesc in politica militara a statului sovietic, care "va continua sa-si dezvolte armamentul conventional si sa-si imbunatateasca arsenalul nuclear".

BALANTA. Ministrul de Externe al Marii Britanii - John Amery - la Bucuresti, intr-o incercare romaneasca de a contrabalansa accentele estice din politica externa

ROMANIA IN OPINIILE APAG. Din 1963, de la asa-numita "declaratie Manescu", Romania devenise un stat interesant pentru establishment-ul de peste Ocean. Criza din august 1968 si neparticiparea trupelor romane la interventia din Cehoslovacia sporisera interesul celor de la Washington. Era asadar natural ca pozitia Romaniei, relatiile ei cu Uniunea Sovietica sa fie atent analizate. "In interiorul Pactului de la Varsovia se vor produce in cursul anilor saptezeci cicluri de liberalizare si represiune. In acest moment, o interventie sovietica in Romania pare improbabila, dar nu poate fi exclusa in totalitate in viitor. Conducerea romana pare foarte increzatoare in capacitatea ei de a face fata riscurilor care se pot ivi; dar este situatia complet sub controlul ei? Chinezii pot grabi lucrurile spre o nedorita criza, de pilda prin vizita in Romania a lui Chou En-lai" (era la putine luni de la faimoasa vizita in China a lui Ceausescu din iunie 1971 si se astepta vizita de raspuns a unui lider chinez). Si totusi... Planificatorul-sef adjunct al APAG "nu crede ca este un risc prea mare ca tulburarile din Europa de Est sa se "raspandeasca" spre Vest. O interventie in Iugoslavia, mai mult decat una in Romania sau Germania de Est, va face ca acest risc sa creasca".

PUNCTE DE VEDERE SI NUANTE FRANCEZE. Retrasa din structurile militare ale Aliantei Nord-Atlantice, Franta continua sa activeze la nivel politic, cuvantul sau fiind de obicei rezultatul unei atente analize. Reprezentantul Frantei la APAG, Andr...ani (fost responsabil cu elaborarea politicii franceze in spatiul Europei Rasaritene si al URSS), era de parere ca "pentru tarile din Europa de Est, Vestul nu reprezinta o atractie in sens politic sau social. Ceea ce doresc ele este o comparabila prosperitate si normalizarea situatiei lor, adica recunoasterea ca aceste state sunt "europene", precum si accesul economic la pietele din Europa de Vest. Posibilitatea progresului economic in Europa Rasariteana este, dupa cum se cunoaste, limitat. Dar o anumita libertate este permisa in RDG, Ungaria si Romania; si Vestul nu trebuie sa fie prea sceptic in legatura cu viitorul". Detenta care se inregistra in relatiile internationale putea contribui la "cresterea capacitatii tarilor din Europa Rasariteana de a-si dezvolta contactele cu Vestul si, in acelasi timp, facea sa fie mult mai greu pentru URSS sa se opuna acestor contacte".

JOC INTRE SUPERPUTERI. La peste doi ani de la alegerile prezidentiale si dupa calmarea spiritelor in blocul sovietic, SUA si URSS se puteau dedica marilor probleme internationale, intre care cea mai arzatoare era organizarea Conferintei pentru Securitate in Europa. Expertul francez din APAG considera ca de la acest proces "Uniunea Sovietica asteapta beneficii fara sa doreasca sa plateasca vreun pret. Spera sa obtina de la occidentali: 1) o spartura in integrarea occidentala (URSS va insista pentru cooperarea "paneuropeana"); 2) acceptarea status quo si a doctrinei Brejnev; 3) o relaxare generala, in cadrul careia SUA vor parea mai putin necesare tarilor din Europa de Vest. Dar si Vestul poate sa faca acelasi joc ca si Uniunea Sovietica. El poate accepta frontierele sceea ce se va intampla cativa ani mai tarziu, la Helsinkit, dar poate sa refuze sa recunoasca doctrina Brejnev. Pe masura ce procesul detentei se va adanci, el va avea consecinte atat in Estul, cat si in Vestul Europei. In aceste conditii va fi tot mai dificil pentru rusi sa mai insiste pe amenintarea americana si germana si sa mentina o stransoare puternica asupra Pactului de la Varsovia. Acestea fiind zise, viitorul Europei de Est va fi, fara indoiala, nesigur. Liberalizarea in afacerile interne va conduce la schimbari in politica externa si invers. Contagiunea se poate raspandi de la un satelit la altul. Modelul interventiei armatei sovietice in Cehoslovacia nu mai poate fi aplicat in anii saptezeci".

Dupa ce un laborator de planificare creioneaza contextul unei situatii, el trebuie sa ofere si solutii. "Prioritara trebuie sa fie constructia Europei Occidentale. In paralel, tarile din Vest trebuie sa acorde individual atentie fiecarui satelit sovietic, dar nu trebuie sa accepte ideea unei zone de influenta sovietica".

PRESEDINTE. Vizita lui Nixon la Bucuresti, un urias punct de sprijin pentru regimul Ceausescu in disputa cu liderii de la Kremlin

ALTE OPINII. Aceasta lume in schimbare, la care faceau referire toti membrii APAG, "in mod cu totul special in Orientul Indepartat, ingrijoreaza Uniunea Sovietica. Actiunile diplomatiei chineze in randul satelitilor pot provoca batai de cap, dar influenta Chinei in sfera de influenta sovietica nu trebuie exagerata. O Europa Occidentala unita poate, de asemenea, sa puna probleme Uniunii Sovietice, dar ei se gandesc ca aceasta poate fi intr-o anumita masura contrabalansata de perspectiva dezangajarii americane si prin modificarea politicilor catre Vest. Pactul de la Varsovia continua sa fie un instrument folositor al politicii sovietice. El confera Moscovei o fatada respectabila pentru reteaua tratatelor bilaterale prin care Uniunea Sovietica leaga satelitii unul de celalalt. Pentru lumea exterioara, Pactul este un util purtator de cuvant. Europa de Est nu va fi lipsita de tensiuni interne si chiar crize. Dar cheia schimbarilor fundamentale se afla in situatia interna a Uniunii Sovietice, care pare putin probabil sa se modifice in intervalul de timp analizat".

Expertii adunati la sesiunea APAG de la Venetia au fost unanimi de parere ca in fata diferitelor manevre sovietice raspunsul este consolidarea si unitatea Vestului.

O MAI VECHE CUNOSTINTA. Grupul de lucru al expertilor NATO in problemele Uniunii Sovietice si ale Europei de Est s-a intalnit intr-o sedinta de lucru la jumatatea lunii noiembrie a anului 1971. Subiectul discutiilor - "Evolutii in Uniunea Sovietica si Europa de Rasarit si implicatiile lor politice". Existasera in ultimele zece-douasprezece luni cateva momente care ar fi putut provoca tensiuni in Estul continentului si care, pe cale de consecinta, s-ar fi propagat in Vest: zvonuri despre desfasurarea unor ample aplicatii ale Pactului in Bulgaria (era subinteles tranzitul trupelor sovietice peste teritoriul romanesc; in discutii de-a dreptul dure intre lideri ai regimului de la Bucuresti si reprezentanti ai Pactului, primii cerusera semnarea unei conventii care sa fie apoi aprobata de Marea Adunare Nationala!); o noua faza a unui razboi de presa intre Moscova si Belgrad. Ulterior, atmosfera s-a imbunatatit, aplicatia nu s-a desfasurat cu trupe, iar Brejnev a intreprins mult amanata vizita in Iugoslavia. "Comunicatul comun a fost privit ca satisfacator de iugoslavi".

UN PATRULATER PEKING-BUCURESTI-BELGRAD-TIRANA? In aceste conditii se aprecia ca amenintarile vin din alte zari: "O trasatura semnificativa a perioadei analizate este ingrijorarea sovieticilor fata de dezvoltarea relatiilor Iugoslaviei si Romaniei cu Peking. Nelinistea este adancita de anuntul care a fost facut la 15 iulie relativ la intentia presedintelui Nixon de a vizita China. Campania antichineza care a urmat in presa sovietica a avut ecou in articole din presa europeana care au criticat tarile socialiste care cauta sa ramana neutre in conflictul chino-sovietic. Presa ungara, care a reprezentat varful de lance, a pus in legatura zvonurile legate de vizita lui Chou En-lai cu formarea unei axe Tirana-Belgrad-Bucuresti. Scurt timp dupa aceea, s-a produs vizita unei delegatii militare chineze la nivel inalt la Tirana si Bucuresti. Oricum, tensiunea existenta intre Bucuresti si Pactul de la Varsovia - al carei cel mai important simptom a fost excluderea lui Ceausescu de la intalnirea liderilor comunisti desfasurata in Crimeea la 2 august - a scazut, cel putin temporar, in intensitate dupa vizita lui Brejnev la Belgrad. Pozitia lui Ceausescu va continua sa fie precara; relativa libertate de care se bucura in politica externa este cumparata cu pretul cooperarii cu Pactul de la Varsovia si CAER si al unui socialism ortodox in interior".

Dupa o partiala concluzie rezultata in urma studierii unora dintre documentele provenite de la anumite instante britanice si nord-atlantice este necesar sa reconsideram rolul Iugoslaviei in individualizarea unei pozitii romanesti in cadrul blocului sovietic.

TRATAT. Aleksei Kosighin si Ion Gheorghe Maurer semneaza Tratatul de baza sovieto-roman

ROMANIA IN DOCUMENTUL NATO. Intalnirea expertilor a fixat si determinarile generale ale evolutiei statului roman la inceputul anilor saptezeci. "Romania a continuat sa dezvolte relatii amicale cu toate tarile. Ceausescu accentueaza mereu asupra necesitatii de a se respecta suveranitatea nationala si neamestecul in treburile interne ale altor state. In iunie, el a intreprins o vizita in China, Coreea de Nord si Vietnamul de Nord, iar extinsa publicitate ce a fost data vizitei, combinata cu discursurile antisovietice ale chinezilor, a deteriorat in continuare relatiile romano-sovietice. Dupa toate aparentele, lui Ceausescu i-a fost organizata o primire rece cand, la inapoiere, s-a oprit la Moscova. Aceasta a fost urmata de o condamnare a politicii romanesti in presa est-europeana si de excluderea lui Ceausescu de la intalnirea liderilor partidelor din Crimeea, de la 2 august. Condamnarea publica a scazut in ton dupa vizita lui Brejnev la Belgrad". Pretul era mare, mare pentru oameni, nu pentru conducatori. "Politica interna ramane la fel de rigida, Ceausescu facand permanente vizite prin tara pentru a ridica moralul populatiei. In iulie, el a anuntat un program in 17 puncte, cu scopul de a reintroduce ideologia pura marxist-leninista in viata culturala. De asemenea, el intentioneaza sa reduca influenta straina, in special occidentala, printr-o atenta cenzura. O conduita similara este aplicata acum pentru a asigura o mai mare puritate politica in administratie si economie". Atenti analisti, britanicii au sesizat actele de nastere ale noului stalinism.

CASTANELE NOASTRE, MAINILE ALTORA. Dupa revenirea din China a delegatiei conduse de Ceausescu si poate ca urmare a ei, este usor identificabila o noua tendinta in politica externa a Romaniei - deschiderea catre tarile din Asia si Africa, in buna masura membre ale grupului nealiniatilor. Aceasta directie de manifestare diplomatica a dat de gandit cancelariilor occidentale care ajung, uneori, la concluzii surprinzatoare, dar nu si false. Un memorandum intocmit la inceputul lunii iunie 1972 de un functionar din departamentul Europa de Est si URSS al Forreign Office evidentiaza o anume nedumerire cantonata in mediile diplomatice apusene. Recente evenimente al caror actor principal era diplomatia romaneasca ridicasera in mintea dlui R.A. Burns "intrebari relative la maniera in care conducerea de la Bucuresti actioneaza in planul politicii externe. Pana recent, noi am crezut ca presedintele Ceausescu arata o mare pricepere in a calcula limitele independentei Romaniei si in a judeca pana unde poate merge aceasta fara sa provoace o actiune drastica din partea Uniunii Sovietice. Dar in ultimele saptamani am putut sesiza ceva ce par a fi semnele unei evidente lipse de judecata din partea sa, relativ la cat de mult sunt dispuse unele tari sa-i permita sa se foloseasca de ele pentru scopurile sale". In acest scop sunt citate de diplomatul britanic unele demersuri facute chiar la Londra de emisari ai Bucurestilor care, daca ar fi fost materializate, ar fi deteriorat drastic relatiile Marii Britanii cu URSS!

Daca occidentalilor din documentele noastre, diplomati de meserie, le era greu sa inteleaga actiunile externe ale regimului de la Bucuresti, nici celor ce studiaza astazi nu le este mai usor in lipsa posibilitatilor de documentare in arhivele romanesti.

LIPSA DE JUDECATA "Pana recent, noi am crezut ca presedintele Ceausescu arata o mare pricepere in a calcula limitele independentei Romaniei si in a judeca pana unde poate merge aceasta fara sa provoace o actiune drastica din partea Uniunii Sovietice. Dar in ultimele saptamani am putut sesiza ceva ce par a fi semnele unei evidente lipse de judecata din partea sa, relativ la cat de mult sunt dispuse unele tari sa-i permita sa se foloseasca de ele pentru scopurile sale" - R.A. Burns - Departamentul Europa de Est si URSS

"DECLARATIA MANESCU" La 4 octombrie 1963, in cadrul unei intalniri de "rutina", ministrul roman de Externe i-a declarat Secretarului de Stat al SUA, Dean Rusk, ca Romania nu a fost consultata de sovietici in problema instalarii rachetelor in Cuba, ca in cazul unui conflict declansat de actiuni asemanatoare celei de mai sus, tara sa va ramane neutra si deci americanii sa nu loveasca tinte romanesti pe baza perceptiei gresite ca intr-un asemenea razboi Romania va fi aliata cu URSS. Mai mult decat atat, Manescu a transmis si o alta valoroasa informatie: pe teritoriul romanesc nu stationeaza armament nuclear sovietic. Era o adevarata declaratie de neutralitate.

RELATII

"Romania a continuat sa dezvolte relatii amicale cu toate tarile. Ceausescu accentueaza mereu asupra necesitatii de a se respecta suveranitatea nationala si neamestecul in treburile interne ale altor state. In iunie, el a intreprins o vizita in China, Coreea de Nord si Vietnamul de Nord, iar extinsa publicitate ce a fost data vizitei, combinata cu discursurile antisovietice ale chinezilor, a deteriorat in continuare relatiile romano-sovietice. Dupa toate aparentele, lui Ceausescu i-a fost organizata o primire rece cand, la inapoiere, s-a oprit la Moscova. Aceasta a fost urmata de o condamnare a politicii romanesti in presa est-europeana si de excluderea lui Ceausescu de la intalnirea liderilor partidelor din Crimeea, de la 2 august. Condamnarea publica a scazut in ton dupa vizita lui Brejnev la Belgrad" - Grupul de lucru NATO pentru URSS si Europa de Est