Visul unui concediu, interzis pentru 47% din angajații români

Rezultatele indică faptul că România, cu 47%, Grecia, cu 43,4%, Lituania, cu 41% și Croația, cu 39,7%, au fost țările cu cea mai mare proporție de lucrători care sunt forțați, din cauza resurselor financiare puține, să-și petreacă acasă concediile.

În ceea ce privește valorile totale, din cauza populației mari, se estimează că Italia, cu opt milioane, Spania, cu 4,6 milioane, și Franța, cu 4,1 milioane, au avut cel mai mare număr de salariați care nu și-au putut asigura un concediu de o săptămână în 2020, din cauza problemelor financiare. Aceste țări au fost urmate de România, cu 3,9 milioane de angajați, și de Grecia, cu 1,6 milioane de muncitori. Țările cu cele mai mari creșteri procentuale, între 2019 și 2020, ale lucrătorilor care nu și-au au putut asigura o vacanță de o săptămână au fost Lituania, cu o creștere de 12,4%, Bulgaria, cu 4,8%, și Grecia, cu 2,1%.

Potrivit CES, aceste date, care vizează anul 2020, au coincis cu creșterea profiturilor companiilor europene, ceea ce înseamnă că managerii și acționarii au acumulat mai mulți bani, în detrimentul muncitorilor europeni.

Procentul este în creștere

Studiul arată că proporția populației care nu-și poate plăti concediile a crescut în mai mult de jumătate din statele membre ale Uniunii Europene (UE) din 2019. „Vacanțele nu ar trebui să fie un lux, deoarece sunt cruciale pentru asigurarea sănătății și bunăstării lucrătorilor”, a declarat secretarul general adjunct al CES, Esther Lynch, într-un comunicat. Cifrele studiului se bazează pe o analiză a datelor oficiale de la Eurostat, biroul de statistică al UE, realizată de Institutul European al Sindicatelor, un think tank independent al CES. „Fără o creștere echitabilă a salariului, oamenii de afaceri și politicienii se vor întoarce din propriile vacanțe de vară la o toamnă a furiei, urmată de o iarnă a nemulțumirii”, a avertizat Esther Lynch.

Salariul minim îi trimite pe români în sărăcie

Salariul minim a fost instituit de cele mai multe țări din Uniunea Europeană pentru a-i feri pe angajați de sărăcie. România nu s-a descurcat deloc bine la acest capitol, salariul minim trimițând muncitorul român direct în brațele sărăciei, la limita de jos a subzistenței. România are circa 1,5 milioane de salariați plătiți cu salariul minim, ea având cel mai ridicat procentaj din Europa din acest punct de vedere. Statul român încalcă de aproape doi ani o lege care ar fi asigurat angajaților salarii mai mari. Este vorba despre legea care corelează stabilirea salariului minim cu valoarea coșului zilnic. De altfel, Guvernul român ignoră și indexarea coșului zilnic. La începutul acestui an, salariul minim brut a fost majorat la 2.550 de lei, dar Avocatul Poporului atrăgea atenția o lună mai târziu că acesta este mai mic decât coşul de consum pentru trai decent. Situația a degenerat în lunile următoare, inflația depășind luna trecută 15% pe an, trecând cu mult peste procentul majorării salariului minim de la începutul anului.

Potrivit unei analize realizate de monitorulsocial.ro, 57,3% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 64 de ani care lucrează pe cont propriu trăiesc la limita sărăciei.

90% din încasările bugetare merg în salarii și pensii

Un angajat la buget continuă să fie mai bine plătit decât unul în sectorul privat, iar diferențele semnificative se vor menține și în următorii doi ani, arată o estimare a Comisiei Naționale de Prognoză făcută în 2020. Mediul de afaceri susține de ani de zile că este nevoie de o eficientizare a sistemului bugetar, dar o discuție în acest sens a fost evitată de toate partidele. Deși perspectiva economică s-a degradat, statul român continuă să cheltuiască circa 90% din ce încasează din taxe și impozite pe salarii și transferuri sociale, care înseamnă, în primul rând, pensii. Acest model de gestionare a bugetului nu poate fi sustenabil, iar pentru că evită consolidarea fiscală, Guvernul se împrumută din ce în ce mai mult. Datele publicate de Ministerul Finanţelor referitoare exclusiv la sectorul public arată că numărul posturi ocupate a ajuns la 1.269.707 la finalul lunii mai 2022, cu circa 30.000 de angajați mai mulți decât lăsase la plecarea din funcție Guvernul Cîțu.