DEMISIE la FIFA. Joseph Blatter a renunţat la al cincilea mandat de preşedinte al FIFA. "Va fi convocat un congres extraordinar pentru a-l alege cât mai curând pe urmaşul meu"

Joseph Blatter, la 79 de ani, a demisionat marţi din funcţia de preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), după ce vineri obţinuse al cincilea său mandat în fruntea forului mondial.

”M-am gîndit serios la președinția mea și la cei 40 de ani petrecuți de mine la FIFA. Iubesc FIFA mai mult ca orice. Mandatul meu nu pare să aibă suportul tuturor. De aceea v-am chemat aici.

Voi organiza un Congres Extraordinar pentru a mă înlocui din funcția de președinte. Trebuie să limităm mandatele și durata acestora. M-am luptat pentru aceste schimbări, dar eforturile mele au fost contracarate”, a spus Joseph Blatter, citat de gsp.ro.

Blatter, candidat în faţa celor 209 federaţii membre la Congresul de la Zurich, anunţase cu patru ani în urmă că acela va fi ultimul său mandat, dar apoi s-a răzgândit.

Sepp Blatter a fost reales după ce prinţul iordanian Ali bin Al Hussein s-a retras înaintea celui de-al doilea al alegerilor desfăşurate vineri la Zurich. În primul tur, Blatter a obţinut 133 de voturi, în timp ce singurul său contracandidat a strâns 73 de voturi.

Blatter a devenit preşedinte al forului mondial învingându-l în 1998 pe suedezul Lennart Johansson şi, deşi numeroase critici, venite în special din Europa, i-au mai săpat din autoritate, avea în continuare un suport consistent din partea celorlalte cinci confederaţii, iar realegerea sa părea ca sigură.

Născut pe 10 martie 1936, la Visp, în cantonul elveţian Valais, Blatter a fost fotbalist în perioada 1948-1971 şi a evoluat în liga elveţiană de amatori, după care a fost membru în conducerea clubului Xamax Neuchatel, între 1970 şi 1975.

Blatter a obţinut o diplomă în afaceri şi economie la Universitatea din Lausanne şi a lucrat iniţial pentru Federaţia elveţiană de hochei pe gheaţă, dar şi pentru celebra firmă de ceasuri Longines, ajungând la FIFA în 1975, unde a început ca director tehnic, după care a devenit secretar general, în 1981, poziţie din care a atacat postul de preşedinte, preluat în 1998, ca succesor al brazilianului Joao Havelange.

Implicat mai mult sau mai puţin în afaceri de corupţie, cum sunt cele legate de fostul partener de marketing ILS, dar şi de alegerea gazdelor Cupelor Mondiale din 2018 (Rusia) şi Qatar (2022), Blatter nu a prezentat un program propriu-zis, dar a precizat la congresul de anul trecut: "Misiunea mea nu s-a încheiat încă şi vă spun că vom construi o nouă FIFA".

Principalul argument al lui Blatter a fost faptul că a făcut din FIFA un organism bogat, cu fonduri de rezervă în prezent de 1,5 miliarde de dolari şi venituri de circa 5 miliarde de dolari pentru Cupa Mondială din 2014.

Sursa Agerpres

Citește pe Antena3.ro

Păianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”