J.O. Istorii nestiute / Intre debutul romanesc si Biblia campionului (V)

Romania a participat, incepand din anul 1900, la 17 editii ale Jocurilor Olimpice de vara, la 27 ramuri de sport, cele mai multe prezente inregistrand tirul (16), atletismul si scrima (15), luptele si boxul (14), gimnastica si kaiacul-canoe (13), canotajul (12). In total, delegatiile olimpice romanesti au cuprins 1 939 de membri, dintre care 568 femei si 1 371 barbati. Sporturile cu cel mai mare numar de participari: canotajul (252), atletismul (209), scrima (172), kaiacul-canoe (162); gimnastica (156).

România a participat, începând din anul 1900, la 17 ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, la 27 ramuri de sport, cele mai multe prezenţe înregistrând tirul (16), atletismul şi scrima (15), luptele şi boxul (14), gimnastica şi kaiacul-canoe (13), canotajul (12). În total, delegaţiile olimpice româneşti au cuprins 1 939 de membri, dintre care 568 femei şi 1 371 bărbaţi. Sporturile cu cel mai mare număr de participări: canotajul (252), atletismul (209), scrima (172), kaiacul-canoe (162); gimnastica (156).

Fetele mai valoroase decît băieţii

Sportivii români au cucerit 265 de medalii (74 de aur, 83 de argint, 108 de bronz), s-au situat de 79 de ori pe locul IV, de 83 de ori pe locul V şi de 81 de ori pe locul VI. Din totalul de medalii, 128 au fost obţinute de femei(45 de aur, 39 de argint, 44 de bronz), 137 au fost obţinute de bărbaţi (29 de aur, 44 de argint, 64 de bronz), iar din cele 243 de locuri IV-VI, 88 au fost ocupate în probele pentru femei şi 155 au fost ocupate în probele pentru bărbaţi.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

Lista inegalabililor este lungă

Performanţe de excepţie au realizat: Nadia Comăneci(gimnastică) cu 9 medalii, din care 5 de aur, Ivan Potzaichin (canoe) cu 7 medalii (4 de aur), Elisabeta Lipă (canotaj) cu 7 medalii (4 de aur), Ecaterina Szabo (gimnastică) cu 5 medalii (4 de aur), Simona Amânar (gimnastică) cu 7 medalii (3 de aur), Daniela Silivaş (gimnastică) cu 6 medalii

(3 de aur), Doina Ignat, Veronica Cochela, Lavinia Miloşovici (gimnastică), Olga Homeghi, Rodica Arba-Puşcatu, Toma Simionov, Constanţa Burcică, Elena Georgescu, Ioana Olteanu, Leon Rotman, Simona Păuca, Liliana Gafencu, Iolanda Balaş-Söter,

Diana Mocanu, Marioara Popescu-Ciobanu, Georgeta Damian – între 6 şi 2 medalii, din care 2 de aur.

Uţa, chestorul şef al canotajului mondial

Elisabeta Lipă, născută  Oleniuc, a  debutat la vîrsta de 19 ani la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, California. A obţinut 5 medalii de aur, 2 de argint şi una de bronz la şase Olimpiade, a fost de 25 ori campioană a României. În anul 2000, a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj, este maestră emerită a sportului. În prezent este vicepreşedinte al Federaţiei Române de Canotaj. La  1 decembrie 2004, comisarul şef de poliţie  Lipă  a fost înaintată la gradul  de chestor de poliţie, echivalent cu cel de general.A cântat pe scena Teatrului Naţional, în faţa preşedintelui Traian Băsescu, a făcut pe fotomodelul la ultima prezentare de modă a Zinei Dumitrescu şi a dat lecţii la bowling. Generalul  Elisabeta Lipă a făcut spectacol şi la "Dansez pentru tine”. Ea a făcut pereche cu Cabral şi au dansat pentru o adolescentă din Gura Humorului, campioană naţională de canotaj, care are nevoie de ajutor financiar.

Ivan, omul cu statuie

Ivan Potzaichin este singurul  canoist român, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat cu argint. La data de 1 decembrie 2004 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, cu o stea, în rezervă.. În prezent este antrenorul lotului olimpic de caiac-canoe.

Gimnastica e port drapelul

Sportivii români au stabilit 22 noi recorduri olimpice, cu performanţe deosebit de valoroase. În topul realizărilor pe ramuri de sport se află gimnastica artistică – cu 56 de medalii (19 de aur, 16 de argint, 21 de bronz), plus o medalie de argint la gimnastică

ritmică, totalizând astfel 374,5 de puncte –, urmată de: canotaj cu 32 de medalii (15–10–7) şi 221 de puncte; kaiac-canoe cu 34 medalii (10–10–14) şi 270 de puncte; atletism cu 31 de medalii (10-12-9) şi 180,5 de puncte; lupte cu 32 de medalii (7–8–17)

şi 238,25 de puncte.

Rugbyştii au fost primii medaliaţi

• George Plagino a fost primul sportiv român care a

participat la Jocurile Olimpice – 1900, Paris –, la tir,

proba de talere.

• Prima participare oficială a unei delegaţii româneşti

la JO a fost la:

– a VIII-a ediţie a JO de vară, 1924, Paris

(Franţa) – la 4 sporturi, 7 probe, 51 sportivi;

– a II-a ediţie a JO de iarnă, 1928, Saint-Moritz

(Elveţia) – la 2 sporturi, 2 probe, 17 sportivi

• Prima participare feminină la JO:

– de vară: 1928, Amsterdam (Olanda);

– de iarnă: 1936, Garmisch-Partenkirchen (Germania).

• Primele medalii olimpice cucerite de sportivii

români:

– prima medalie la JO de vară: bronz – echipa de

rugby (1924, Paris);

– primele medalii la femei: argint – Olga Orban-

Szabo, la floretă; bronz – Elena Leuştean, la

gimnastică, proba de sol, şi echipa feminină de

gimnastică (1956, Melbourne, Australia);

– prima medalie la JO de iarnă: bronz – Ion

Panţuru şi Nicolae Neagoe, la bob (1968,

Grenoble, Franţa).

Iolanda Balaş şi Iosif Sîrbu, primii campioni

• Prima medalie de aur şi primul titlu de campion

olimpic: Iosif Sîrbu, la tir, armă calibru redus, 40

focuri poziţia culcat – 400 puncte (1952, Helsinki,

Finlanda); Iolanda Balaş-Söter, la săritura în

înălţime – 1,85 m (1960, Roma, Italia).

22 de recorduri olimpice, 15 la atletism

• Iolanda Balaş-Söter – 5 recorduri la săritura în

înălţime, stabilite în anul 1960 la Roma (1,77 m,

1,81 m, 1,85 m) şi în anul 1964 la Tokyo, Japonia

(1,86 m, 1,90 m);

• Argentina Menis – 3 recorduri la aruncarea discului,

stabilite în anul 1972 la München, Germania

(61,58 m, 64,28 m, 65,06 m);

• Lia Manoliu – 2 recorduri la disc, stabilite în anul

1964 la Tokyo (55,90 m) şi în anul 1968 la Ciudad

de Mexico, Mexic (58,28 m);

• Maricica Puică – 2 recorduri la 3 000 m, stabilite în

anul 1984 la Los Angeles, SUA (8'43"32 şi

8'35"96);

• Viorica Viscopoleanu – record la săritura în

lungime, stabilit în anul 1968 la Ciudad de Mexico

(6,82 m);

• Paula Ivan – record la 1 500 m, stabilit în anul 1988

la Seul, Coreea de Sud (3'53"96);

• Gabriela Szabo – record la 5 000 m, stabilit în anul

2000 la Sydney, Australia (14'40"79).

• Lazăr Baroga (categ. 90 kg) – record la aruncat

(180 kg), stabilit în anul 1964 la Tokyo;

• Nicu Vlad (categ. 90 kg) – 3 recorduri: împins

(172,5 kg), aruncat (220 kg) şi total (392,5 kg), stabilite în anul 1984 la Los Angeles.

• Iosif Sîrbu – record la armă calibru redus 40 focuri,

poziţia culcat (400 puncte), stabilit în anul 1952 la

Helsinki;

• Ştefan Petrescu – record la pistol viteză (587

puncte), stabilit în anul 1956 la Melbourne.

• Diana Mocanu – record la 100 m spate (1'00"21),

stabilit în anul 2000 la Sydney.

Longevivii României

6 ediţii: Lia Manoliu, la atletism – disc (1952,

1956, 1960, 1964, 1968, 1972). • Elisabeta Oleniuc-Lipă, la canotaj (1984, 1988, 1992, 1996, 2000, 2004);

5 ediţii:

• Olga Orban-Szabo, la scrimă – floretă (1956,1960,

1964, 1968, 1972); •

• Ana Ene Pascu, la scrimă – floretă (1960, 1964,

1968, 1972, 1976);

• Nicolae Rotaru, la tir – puşcă (1960, 1964, 1968,

1972, 1976);

• Ecaterina Iencic Stahl, la scrimă – floretă (1964,

1968, 1972, 1976, 1980);

• Ivan Potzaichin, la canoe (1968, 1972, 1976, 1980,

1984);

• Sorin Babii, la tir (1984, 1988, 1992, 1996, 2000).

OLIMPIADELE MODERNE, picanterii

Atena 1896. Sprinterul american Thomas E. Burke a uluit asistenţa,  aliniindu-se la startul probei de 100 m îngenuncheat cu un picior. Oficialii au crezut, iniţial, că asistă la …rugăciunea concurentului, apoi s-au lămurit şi, după o scurtă deliberare i-au permis să ia startul din această poziţie considerată incomodă. Burke a terminat învingător cursa, dar trebuie precizat că „noutatea” data din 1888,  fiind lansată de americanul Sherrill.

Întrecerile de lupte nu se disputau pe categorii de greutate şi nu aveau limită de timp.  Astfel că finala dintre germanul Karl Schumann şi grecul Georgios Tsitas s-a prelungit ore în şir şi a fost reluată a doua zi, când a fost consemnată victoria lui Schumann.

România la Jocurile Olimpice de vară din 1900. Prima prezenţă românească la Jocurile Olimpice, în persoana lui George Plagino, clasat pe locul 13, din 51 de concurenţi, în proba de tir  cu porumbei (din argilă), precursoare a concursului de talere. Plagino a reprezentantul României în C.I.O., între anii 1908-1948.

            Femeile debutează la Jocurile Olimpice, prezente doar în concursurile de      tenis şi golf, considerate sporturi adecvate „sexului slab”.

            Dominate de interesul publicului manifestat pentru Expoziţia Mondială, găzduită chiar atunci de capitala Franţei, Jocurile s-au desfăşurat haotic, prelungindu-se din luna mai până în octombrie. Mai mult, în loc de medalii şi cununi de lauri, concurenţii clasaţi pe podium au fost premiaţi cu bastoane, umbrele şi alte asemenea accesorii vestimentare!

            În programul nataţiei a figurat şi proba de „200 m cu obstacole” concurenţii fiind nevoiţi să treacă peste butoaie aşezate la 50 şi 150 m.

Saint Louis 1904. Poate fi supranumită „Olimpiada cornetelor cu îngheţată”, întrucât, după această ediţie, acest produs s-a răspândit în toată lumea. Bazinul de înot avea o formă neregulată, mulţi dintre competitori pierzând direcţia în timpul cursei. Startul se dădea de pe o plută care, adeseori, se scufunda sub greutatea celor care se pregăteau să plonjeze în apă.

Londra 1908.  Aruncarea discului nu se mai face în stilul elen, reprezentat de Discobolul lui Miron, ci prin piruetă. În finala cursei de 400 m, americanul Carpenter îl busculează pe britanicul Wyndham Halswelle şi este descalificat, oficialii hotărând repetarea probei. Solidari cu compatriotul lor, Taylor şi Robbins refuză să mai concureze, astfel că Halswelle aleargă de unul singur şi…câştigă! După acest episod, au fost introduse culoarele separate şi la 400 m. Americanul Forrest Smithson aleargă 110 m garduri în 15 s, record mondial şi olimpic. Performanţă ce putea fi chiar mai bună, dacă Smithson, de profesie pastor, nu ar fi parcurs distanţa ţinând o Biblie în mâna stîngă(!). Fotografia acestui moment de senzaţie se află la Muzeul C.I.O. din Lausanne. Italianul Dorando Pietri a dominat maratonul şi părea imposibil de ajuns. Numai că, pe ultimii zeci de metri, Pietri dă semne evidente de epuizare. Cade, se ridică şi această secvenţă se repetă de încă patru ori, ultima oară fiind incapabil să mai continue. Impresionaţi, câţiva oficiali îl ajută să treacă linia de sosire, însă acest gest determină descalificarea italianului, medalia de aur fiind înmânată americanului John Hayes, sosit după cca 30 s. Impresionat de cele văzute, scriitorul Conan Doyle propune, în  paginile ziarului „Daily Mail” să i se acorde lui Pietri un premiu de consolare. Sugestie însuşită de Alexandra, soţia regelui Eduard VII, care îi oferă o cupă celui considerat învingătorul moral al cursei.

Stockholm 1912.  Amerindianul James Thorpe cucereşte titlurile olimpice la decatlon şi pentatlon, dar, după 10 luni, a fost descalificat, acuzat fiind de Amateur Athletic Union din S.U.A. că, pe când se afla la şcoala indienilor din Carlisle, ar fi primit premii în bani ca jucător de baseball. Obligat să restituie medaliile, atribuite suedezului Hugo Wieslander, respectiv, norvegianului Ferdinand Bie, Jim Thorpe şi-a clamat nevinovăţia până în 1953, când a murit, bolnav de cancer. Camera Reprezentanţilor a Congresului S.U.A. a votat, ulterior, o rezoluţie prin care cerea reabilitarea lui Thorpe şi restituirea medaliilor către familia sa. La 18 ianuarie 1983, în cadrul unei ceremonii organizate la Los Angeles, Juan Antonio Samaranch, preşedintele C.I.O., în prezenţa celor 6 dintre cei 7 copii ai lui Thorpe, a înmânat familiei medaliile retrase în urmă cu şapte decenii. James Thorpe şi-a clamat nevinovăţia vreme de peste 40 de ani, a sfîrşit din viaţă fără să îşi găsească dreptatea. De ea au avut parte copii săi, preşedintele Juan Antonio Samaranch, preşedintele CIO, făcînd reparaţia morală în anul 1983, la peste 7 decenii Boxul a fost scos din programul ediţiei, întrucât legile suedeze interziceau astfel de manifestări publice. Necunoscut pe aceste meleaguri, ciclismul pe pistă a avut aceeaşi soartă. Luptătorul eston Martin Klein a câştigat medalia de argint la stilul greco-romane, după o confruntare cu finlandezul Alfred Asikainen, ce a durat 10 ore!

Anvers 1920. Ţările învinse în război nu au participat la întreceri, de asemenea nou înfiinţata Rusie Sovietică. Ceremonia de deschidere (14 august) a marcat două premiere: înălţarea drapelului olimpic pe catargul central şi rostirea jurământului olimpic. În lipsa „Olimpiadelor albe”, organizate abia din 1924, se dispută întreceri la patinaj artistic ( prezente şi la ediţia din 1908) şi hochei pe gheaţă. Redus la o „afacere în doi”  rugbyul consemnează un rezultat-surpriză: S.U.A. – Franţa 8-0. Pugilistul american Edward Eagan a câştigat medalia de aur la categoria semigrea. După 12 ani, la Jocurile Olimpice de iarnă la Lake Placid concurează în echipajul de bob 4 persoane, clasat pe primul loc. Este singurul sportiv, care a devenit campion atât la Jocurile Olimpice de vară, cât şi la cele de iarnă.

România la Jocurile Olimpice de vară din 1924.  În oraşul lumină s-a construit pentru prima dată un sat olimpic La cea de-a doua participare a României la Jocurile Olimpice, echipa de rugby a câştigat medalia de bronz, prima medalie olimpică a României, clasându-se pe locul trei din trei ţări participante: SUA, Franţa şi România. Echipa de fotbal a fost eliminată în primul tur după 0-6 cu Olanda. La tenis, Gheorghe Lupu a reuşit să se califice în turul doi, iar la tir cel mai bun rezultat a fost locul 13 din 22 de echipe, obţinut la întrecerea de armă calibru mare. România obţine  bronzul, aurul fiind câştigat  de americani; 17-3 împotriva 15-lui Franţei. A fost ultima prezenţă a sportului cu balonul oval în   programul olimpic.

Romania 1924

Născut la Timişoara, Johnny Weissmuller (1904-1984) devine eroul întrecerilor de nataţie, cucerind trei medalii de aur, dar şi un „bronz” cu echipa americană de polo. Pugilistul britanic Harry Mallin (cat. mijlocie) reeditează performanţa de la Anvers, de această dată, graţie descalificării, în „sferturi”, a francezului Brousse. Urma unei muşcături adânci pe umărul lui Mallin a determinat schimbarea deciziei juriului, care îi acordase, iniţial, victoria lui Brousse. În semifinale şi finală Mallin a fost de neoprit, devenind primul pugilist care a câştigat, consecutiv,   două titluri olimpice.

Pentru prima oară, la ceremonia de închidere sunt arborate trei drapele: al Greciei, al Franţei şi al Olandei, întrucât a IX-a ediţie  Jocurilor era programată la Amsterdam.