Da, omul a creat inteligența artificială, însă acum aceasta îl recreează pe om. La doar 40 ani de la apariția internetului există servicii care nu mai sunt prestate de oameni, ci de Inteligența Artificială. Roboții au preluat milioane de joburi, iar trendul este exponențial crescător, azi existând în lume firme cu un volum de muncă uriaș și doar o mână de angajați... umani. Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia, pe lângă alte cauze de ordin socio-economico-politic, alături de creșterea interesului pentru timpul liber al omului, au condus la situația de față. Ne îndreptăm vertiginos înspre vremurile în care, la nivel planetar, se va institui UBI (universal basic income – venit garantat) pentru toți cei care vor opta să nu mai lucreze deloc, lăsând integral munca în seama AI (inteligenței artificiale).
Industria auto, cea mai digitalizată
Deja digitalizarea face parte din vocabularul nostru și este mai mult decât un trend, chiar un must have. Impusă sau necesară, își face tot mai mult loc în viața noastră. Coexistarea dintre om și robot este esențială mai ales dacă luăm în considerare capacitatea infinită de învățare continuă pe care inteligența artificială o are comparativ cu capacitatea noastră mentală limitată. Dacă acum ne e greu să acceptăm faptul că pe plan intelectual noi, oamenii, suntem cu mult depășiți de AI, în doar câțiva ani va fi universal acceptat.
Totuși, îndrăznim să credem că vor continua să existe meserii (chiar foarte bine plătite) în care oamenii vor performa mai bine decât roboții. Și nu vorbim aici de meseriile creative, căci se pare că și la acest capitol ne-au depășit deja. Chiar dacă în agricultură, de exemplu, există roboți care culeg fructe-legume, iar în industria auto, cea mai digitalizată la ora actuală, peste 70% din operațiuni sunt efectuate de roboți (dotați sau nu cu AI), va fi nevoie, în continuare, de oameni.
Astfel că se pune întrebarea: slaba pregătire educațională a dus la compensarea tehnologică? Sau invers? Căci corelarea dintre cele două este evidentă. Criza economică și socială sunt doar efectele.
Lăsând ideologia la o parte, totuși, nu toți ne-am dori să mergem în vacanță la o pensiune și să fim întâmpinați la micul dejun de un roboțel. Sau să ne maseze corpul vreunul. Sau să mergem la piață să cumpărăm legume tot de la roboți care nu ne pot arăta mâinile muncite în grădină...
Până se întâmplă viitorul, ce facem în prezent
Copiii noștri trebuie să continue să învețe nu numai teorie, ci și competențe sociale și abilități practice. Iar companiile trebuie să se dezvolte prin intermediul angajaților. În continuare e nevoie de specialiști în construcții, auto, aeronautică, electromecanică, agroalimentar, silvicultură, sănătate, turism și alte domenii. Economia nu ia niciodată pauză, cum nici educația nu ar trebui.
Pentru că a remarcat puterea și determinarea mediului de afaceri privat în a schimba lucrurile în domeniul educației, asociația Bookland și-a anunțat intenția de a veni cu un pachet complet de servicii educaționale (inclusiv metoda de predare și conținut), prin construcția primului Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual din mediul rural cu ciclurile primar-gimnazial-liceal-postliceal, cu scopul de a forma specialiștii de care România are atâta nevoie în producție și servicii. Va asigura inclusiv profesorii care vor preda după o programă școlară comparabilă cu cea occidentală. O școală 100% modernă (cu cantină, laboratoare, ateliere de lucru, bibliotecă, sală spectacole, facilități sportive, spații relaxare, livadă, grădină, dar și solar în care vor fi crescute propriile legume) pusă gratuit la dispoziția copiilor din satele și comunele României, asigurându-le la final un loc de muncă în cadrul companiilor cu care se vor derula programe de învățământ profesional dual.
Începuturi grele, depășite cu voință
Practic, peste câțiva ani, de pe băncile BookLand vor ieși tineri bine pregătiți, nu în meserii de anticipator de calamități cibernetice, planificator de timp liber sau consilier în realitate virtuală, ci în cele de dulgher, zugrav, electrician, sudor ori buldoexcavatorist. Pentru că, oricât de mult ar evolua lumea, acestea sunt și probabil vor fi în continuare la mare căutare.
„Începuturile sunt mereu grele, însă, acolo unde există voință, există și soluții. După 3 ani de renovat școli în toate județele, știm ce trebuie să facem ca să livrăm un serviciu educațional integral: ne vom ocupa de la A la Z de tot ce le trebuie copiilor din mediul rural. Primul campus ne va învăța tot ce trebuie să știm pentru următoarele! Vom perfecționa acest concept ca să ne putem bucura din plin de rezultatele la învățătură obținute de copiii de la sat. Practic, elevii care vor învăța în școlile noastre vor avea toate șansele să facă ce-și doresc în viață. Ba mai mult decât atât, pe elevii de elită îi vom încuraja și susține financiar să meargă la Facultate/ Conservator, asigurându-le burse de studiu. Nicio clipă nu uităm că tot ce am făcut și vom face de acum încolo se datorează tuturor companiilor care cred în noi și cărora le suntem profund recunoscători!”, spune Mihaela Petrovan, președintele Asociației BookLand.
Visăm la „ce va fi”, facem prea puțin la „ce este”
Reformarea sistemului de învățământ începe cu turnarea „fundației”. Aceasta însemnând că, logic ar fi să ne facem planuri mari asigurându-le copiilor noștri, înainte de toate, condiții propice învățării. Să putem spune adio situației grave a multor școli din România, în special a celor rurale, în care întâlnim igrasie, băncuțe rupte, uși, ferestre și pardoseli deteriorate, acoperișuri și tavane prin care plouă, curți pline de noroi, sobe în sălile de clasă și WC în spatele școlii.
Prin programe tip PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și-a propus ca până la 31 martie 2025 să renoveze circa 3.000 școli (din cele cca 31.000 instituții școlare din România) cu echipamente TIC, mobilier și materiale educaționale și sportive în valoare 1 miliard de euro. Pentru că, așa cum Ministerul Educației recunoaște, problemele sunt grave: „Infrastructura precară și dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechității, reducerea atractivității școlilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite și a reputației unităților de învățământ în cadrul comunităților. Actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural”. Iar evenimentele recente din Turcia au pus și mai multă presiune pe clădirile în care copiii noștri își desfășoară activitatea școlară, doar 9% dintre acestea trecând prin procedura de evaluare a riscului seismic.
67 de instituții de învățământ, renovate de „particulari”
Ca de obicei, statul e un pic (mai mult) în urma unor oameni inimoși. Înainte să apară aceste fonduri guvernamentale sau europene și fără să apeleze la ele - doar mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20% din impozitul pe profit/venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994), precum și motivând autoritățile și comunitatea locală să se implice -, un ONG s-a implicat activ, în ultimii 3 ani, în remedierea acestei inechități între elevii din mediul rural versus urban. Prin programul „Renovare școli în mediul rural”, sub motto-ul Împreună CONSTRUIM oameni, în 2020-2022, Asociația BookLand a renovat și dotat 67 de instituții de învățământ din satele și comunele României, transformându-le în locuri în care anual 15.000 de copii merg cu plăcere să învețe. Iar anul acesta pe lista de renovare au fost adăugate încă 9 școli situate în ultimele județe rămase neacoperite, astfel că în fiecare județ al țării BookLand va avea între 1 și 6 școli/grădinițe renovate.
Cum ține pasul educația cu galopul tehnologic
Mulți angajatori se plâng că absolvenții ultimilor ani sunt posesori de diplome, nu de competențe reale. Este eșecul tinerilor sau al sistemului? Este o cauză sau un efect?
În perioada pandemiei, în care digitalizarea și-ar fi putut demonstra lejer utilitatea, învățământul online s-a dovedit un fiasco, conducând la un regres irecuperabil pe plan educațional. Se vorbește deja de o generație pierdută. Dacă digitalizarea și-a făcut tot mai mult loc în câmpul muncii, să înțelegem că în plan școlar mai are mult de așteptat? Să fie oare pentru că încă nu suntem pregătiți (căci dotați tehnic, clar, nu suntem) pentru educația 2.0 prin intermediul internetului, folosind softurile specializate pentru învățare și predare? Să vedem cauzele, dar și ce se poate face.
1. Sistemul nostru educațional este unul autoritar, bazat pe axioma „magister dixit”, adică profesorul spune, iar elevii ascultă și nu comentează. Deși taman comentariile reprezintă motorul formării lor. Că școala nu le place o spun deja 4 din 10 elevi. Azi 7 din 10 elevi sunt analfabeți funcțional, însă, la liceu avem pretenția să jongleze cu noțiuni abstracte, de la critica literară până la științele exacte. Problema e că mulți nu înțeleg și nu pot explica un text, mai ales dacă e științific, la matematică limitându-se la operațiile simple. Este o răzbunare a elevilor pe sistem... sau invers?
2. Formarea profesorilor, cu criza aferentă de personal didactic, e un subiect dureros. Din lipsa de ofertă, s-au făcut compromisuri care au condus la pierderea stimei față de această profesie. S-a ajuns astfel ca profesorii să nu mai fie în topul persoanelor respectate. La americani, e invers: profesia de învățător-profesor e pe primele locuri.
3. Nu există o școală de management educațional, care ar face posibilă profesionalizarea conducerii școlilor, ceea ce ar duce la o creștere a calității educației.
4. Descentralizarea sistemului educațional ar permite o adaptare mai bună pe plan local a strategiei naționale pe cele 3 direcții: curriculum, resursă umană, resursă financiară. Odată permisă, s-ar identifica și implementa rapid cele mai eficiente soluții pentru problemele cu care se confruntă respectiva școală.
5. Echiparea corespunzătoare a instituțiilor de învățământ este, însă, probabil primul topic pe ordinea de zi, căci cele de mai sus nu se pot desfășura corespunzător în spații necorespunzătoare.
În câteva etape bine înțelese și implementate cum trebuie, schimbarea ar putea avea loc, și odată cu ea efectele ar fi miraculoase. Astfel, nu ar mai exista diferențe de ordin structural, material sau de conținut între învățământul urban și cel rural.
Pentru menținerea interesului și atenției, soluția este predarea interactivă și colaborativă dintre profesor și elev. Și, de ce nu, susținută de expertiza specialiștilor invitați punctual. Așa cum cursurile VET (de formare profesională vocațională) sub tutela specialiștilor dau rezultate în școlile profesionale, așa ar trebui și în cele teoretice. De ce să nu invite profesorul de limba română un scriitor sau un lingvist? Ori profesorul de matematică un inginer? Ideea e ca școala, prin profesorii săi, să devină un facilitator pentru elevi. Școala nu mai trebuie să le predea dogme, ci modul de a le desluși și a gândi critic. Dar și de a-i încuraja să-și asume dezvoltarea personală și profesională în direcția care li se potrivește din punct de vedere vocațional și aptitudinal, nu cea impusă de părinţi.
Atitudinea noastră, a tuturor - autorităţi, profesori, părinți, copii -, față de educație trebuie să se schimbe pentru răsturnarea actualei paradigme care scoate analfabeți funcționali pe bandă rulantă. Căci, în evoluția omului, sistemul educațional și-a demonstrat importanța în societate, dovedind că trebuie să ocupe o poziție superioară în cadrul organizării statale.
Dicționar de termeni
Analfabetism funcțional - noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță.
Analfabetism absolut - noțiune care se referă la o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.
Asociația BookLand a atras în misiunea educațională, cu viziune pe termen lung, nume importante:
„Compania noastră își apreciază mult angajații și investește continuu în formarea lor. Chiar și în cele mai dificile perioade din punct de vedere economic am ținut echipa unită și, astfel, am trecut cu bine peste orice provocare. Ne adaptăm vremurilor în care trăim și, alături de respectul acordat clienților, precum și datorită prețurilor competitive cu care venim în întâmpinarea nevoilor lor, dezvoltăm o afacere de succes. Întoarcem cu drag parte din profitul nostru comunităților pe care le deservim, de aceea investim cu încredere și responsabilitate în educația românească.” – Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România
„La fel ca majoritatea dintre voi, considerăm că educația este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții noastre. Este esențial să oferim copiilor noștri oportunitatea de a-și dezvolta intelectul și abilitățile, astfel încât să poată deveni adulți capabili să își croiască propriul drum în viață. Suntem mândri să fim parte din această inițiativă și suntem încrezători că, împreună cu Asociația BookLand, vom face o diferență reală în viitorul educației din România. Suntem conștienți de problemele cu care se confruntă sistemul nostru educațional și credem că putem face o diferență pozitivă prin contribuția noastră. Credem cu tărie în fiecare proiect în care ne implicăm. Acesta este unul special însă, care ne ajută să oferim șanse egale la educație, tuturor copiilor, indiferent de mediul în care trăiesc și învață. Sponsorizarea Asociației BookLand reprezintă unul dintre aceste proiecte, care se aliniază cu valorile noastre de responsabilitate socială și sustenabilitate.” – Ioana Bazavan, Director General MaxBet România
„La UniCredit, ne-am asumat angajamentul de a susține comunitățile să crească, iar implicarea noastră în activitatea Asociației BookLand încă din primul an în care a demarat renovarea școlilor rurale este una care se aliniază acestui obiectiv. Prin proiectele pe care le susținem, promovăm progresul în sfera educațională, socială și culturală – cu premisa că o societate educată va fi mereu cu un pas în față iar educarea timpurie pregătește viitorii consumatori pentru alegeri asumate.” – Sorin Drăgulin, CEO UniCredit Consumer Financing România
„Noi, cei de la Decathlon România, suntem mândri să participăm la acest proiect, alături de BookLand. Misiunea noastră este să promovăm activitatea fizică și sportul iar prin această inițiativă suntem siguri că reușim. Educația fizică contribuie la dezvoltarea unei societăți mai sănătoase, cu o speranță de viață mai lungă. Suntem convinși că această conștientizare începe cu educația și deci cu bunele obiceiuri ale copiilor. Prin urmare, este o mare onoare să putem contribui într-un mod modest, dar decisiv, la o societate mai bună. Toate acestea pentru cei care au cea mai mare nevoie, așadar, vă mulțumim că ați făcut acest lucru posibil.” – Borja Sanchez, CEO Decathlon România
„Calități precum empatia și iubirea sunt esențiale, iar a le manifesta față de copiii țării noastre reprezintă primul pas înspre o societate funcțională. Demersul BookLand, pe care am început să-l susținem de curând, reprezintă una dintre cele mai firești și necesare acțiuni la ora actuală. La SAP investim constant în dezvoltarea angajaților noștri. Cum să nu investim și în educația tinerei generații, asigurându-i condițiile propice pentru o dezvoltare armonioasă și a o motiva să rămână în țară? Căci, dacă îți dorești să faci ceva, o poți face și «acasă».” – Diana David, Director General SAP România
” În afaceri am învățat că adaptabilitatea și raportarea la viitor sunt cele mai importante lecții. Însă, nu am trece clasa dacă nu am contribui la prezentul copiilor noștri. Stabilitatea cu care le suntem datori se va vedea în acțiunile lor ulterioare, în evoluția noastră ca popor. Suntem adepții investiției în educație și credem cu tărie că, fără un popor educat și sănătos, cu greu putem aspira la o dezvoltare sustenabilă.” – Horațiu Țepeș, Fondator Bilka Steel
„Pavăm cu încredere drumul copiilor înspre școală de 3 ani alături de BookLand! Curțile a peste 40 școli arată așa cum trebuie datorită colaborării noastre reușite. Fiindcă lucrul bine făcut depinde de responsabilitate și pregătire, investim nu numai în formarea angajaților noștri, ci și a tinerei generații în care ne punem toată încrederea. De peste 30 ani afacerea noastră de familie returnează bucurie comunităților din care face parte. Educația este unul din pilonii principali în strategia CSR și așa va rămâne mereu. Așa cum spune și sloganul nostru: < Totul se leagă! >” – Emil Elisiu Gonta, Director General Elis Pavaje