x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şcolile Doctorale din Bucureşti

0
Autor: Narcis Popescu 27 Dec 2019 - 08:24

În ultimii 20 de ani sistemul şcolilor doctorale din Bucureşti a devenit tot mai performant, iar dacă visul multor tineri români era să continue studiile peste hotare în urmă cu mai mulţi ani, în prezent, universităţile din Capitală atrag destui străini. Şcolile doctorale reprezintă unul dintre segmentele cele mai atractive, iar străinii vin la noi ca să studieze medicina, economia sau chiar jurnalismul şi laudă sistemul românesc de educaţie.

 

 

Cursurile unui doctorat reprezintă, în cele mai multe cazuri, intenţia intrării în cercetare sau în învăţământul universitar, cât şi avansarea în domeniul academic, astfel că în perspectiva devzoltării unui sistem performant de şcoli doctorale în Bucureşti, atât autorităţile locale, cât şi cele centrale, au făcut eforturi semnificative în ultimii ani pentru ralierea la standardele continentale. Doctoratul în Bucureşti se profilează în prezent drept o opţiune la un nivel la care aşteptările pe plan profesional sunt de elită. Posesorii acestor titluri sunt printre cei mai bine plătiţi, dar reprezintă şi un pas important pentru o carieră universitară. Instituţiile de studii doctorale din Bucureşti atrag şi studenţi străini prin prisma programelor de studii într-o varietate largă de domenii, de la ştiinţe umaniste şi ştiinţe sociale, până la ştiinţe naturale şi matematică, iar numeroase alte programe postuniversitare superioare, se ridică la nivelul standardelor din străinătate, oferind totodată atractivitate prin prisma taxelor reduse. Programele de doctorat din Capitală includ ca format tip, un program de formare bazat pe cursuri avansate şi un program de cercetare. În mod normal, ele au o durată de 3 ani (180 ECTS –  n.r. credite), dar la nivel naţional, reglementările instituţionale permit extinderi în situaţii bine motivate. Spaţiul bucureştean al şcolilor doctorale a devenit atât de cosmompolit, încât în ultima decadă au apărut studenţi din zone exotice precum Chile, China, Japonia, sau chiar Indonezia.

Doctoratul în România, atractiv pentru străini

Shlomo este din Israel şi abia ce a terminat ultimul an de master la Facultatea de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti. Este unul dintre cei aproape 5000 de străini care au venit în Bucureşti, hotărâţi să aibă o carieră în medicină. „Tatăl meu are o clinică în Israel, deci viitorul meu este cumva aranjat, dar, vă spun sincer, chiar dacă nu era aşa, aş fi luat în serios posibilitatea de a activa aici după încheierea studiilor. În prezent, sunt înscris în primul an la şcoala doctorală a Universităţii Carol Davila şi sunt încântat de specializarea înaltă pe care mi-o propune programa de cercetare şi de modul în care mentorul meu pe parcursul acestui ciclu mă îndrumă”. Tânărul Shlomo are în continuare doar cuvinte de laudă despre mediul universitar şi academic din România. „Am întâlnit mulţi profesori pasionaţi care vor să te ajute să înveţi, să devii un medic cât mai bun. La şcoala noastră doctorală sunt studenţi şi din alte ţări, ceea ce reprezintă aproape un sfert din total. Asta spune multe despre eficienţa şi calitatea sistemului de învăţământ din Bucureşti”. Claudiu Popescu, reprezentant al Şcolii Doctorale de Medicină „Carol Davila”, consideră că mediul poliglot sub forma căruia se desfăşoară activitatea în instituţia sa este unul foarte constructiv. „Vin doctoranzi din Franţa, au posibilitatea de a vorbi în limba franceză, din Maroc, din Tunisia sau Algeria. Pe partea de limbă engleză vin tot aşa din mai multe ţări, dar, de altfel, sunt mulţi doctoranzi şi din Israel sau Grecia. Acest context este unul foarte constructiv”. Manuel Rodrigo este un tânăr din Salamanca şi a terminat de curând studiile de master în Jurnalism, iar acum este înscris în ciclul următor de studii, al studiilor doctorale, la aceeaşi universitate. „Am ales să vin în România, deoarece sunt fascinat de Transilvania şi cultura românilor, iar această iniţiativă am considerat-o un bun prilej să îmbin utilul cu plăcutul. Sunt încântat de condiţiile din Bucureşti. Cucerită de România e și Claribel Nwahia, care a venit din tocmai din Nigeria pentru a studia economia la şcoala doctorală a ASE-ului. „Practic, nu am ales eu Bucureştiul, ci el m-a ales pe mine, pentru că atunci când am aplicat la alte şcoli doctorale, nu am găsit exact ce căutam, aşa că ţara voastră mi-a dat această oportunitate de a găsi cursurile pe care mi le doream. Dacă am posibilitatea să rămân, cu siguranţă voi rămâne în România.” În prezent, la şcoala doctorală a Academiei de Studii Economice, învaţă peste 50 de doctoranzi din ţări precum Kuweit, Vietnam, Coasta de Fildeş, Statele Unite ale Americii, Elveţia sau Olanda.

Organizare şi funcţionare

Studiile universitare de doctorat trebuie înţelese drept cel de-al treilea ciclu de studii universitare şi permit dobâdirea unei calificări superioare şi în Bucureşti, la instituţiile de profil, în acord cu Cadrul Naţional al Calificărilor, fiind recunoscute la nivel internaţional, iar argumentele sunt multiple. Desfăşurarea acestora în Capitală este similară cu practica la nivel naţional, programele de studii universitare de doctorat fiind organizate la forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă deopotrivă. Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite, finanţarea acestora fiind realizată, la fel ca în străinătate, în unele cazuri, şi de persoane juridice de drept privat sau de o instituţie de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Sistemul de admitere permite participarea la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai pentru absolvenţii cu diplomă de master sau o diplomă echivalentă acesteia, la fel ca în tot spaţiul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte curriculumul de pregătire şi programul de cercetare, acestea sunt stabilite de conducătorul de doctorat şi de şcoala doctorală. Programele de studii universitare de doctorat se încheie după o procedură tip, prin susţinerea publică în faţa unei comisii de doctorat a tezelor de doctorat. Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de  cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare.CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice acordarea sau neacordarea titlului de doctor. După validarea tezei de doctorat se atribuie titlul de doctor prin ordin al ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice. Admiterea în ciclul doctoral al instituţiilor din Bucureşti, desigur, diferă în funcţie de universitate, cât şi de programul pentru care se aplică. Pe lângă actele clasice, viitorul doctorand are nevoie şi de un memoriu de activitate ştiinţifică, în care trebuie menţionate nota de absolvire a ciclului de licenţă şi master, stagii de cercetare, rezultate, recomandări sau participări la reuniuni ştiinţifice.

Evaluare şi calitate

În Bucureşti, medicina este disciplina care încadrează cei mai mulţi doctoranzi, şi un domeniu care reprezintă recurent o sursă de lucrări ştiinţifice apreciate în revistele de specialitate, fiind respectate cu brio normele de bună conduită de cercetare. Reglementările din acest domeniu sunt pretenţioase ceea ce ridică nivelul calitativ al lucrărilor scoase. Astfel încât, în afară de referatele de pe parcursul celor trei ani de doctorat sau a tezei de la finalul ciclului, este importantă şi publicarea unui anumit număr de articole ştiinţifice, în reviste indexate ISI cu factor de impact diferit de la o specializare la alta. În consecinţă, cei care doresc un titlu de doctor în Medicină în Bucureşti, trebuie să publice cel puţin trei articole ştiinţifice, care să conţină rezulatate din conţinutul tezei. Indicele Factor de Impact este indicele care aproximează valoarea publicațiilor științifice și este folosit pentru compararea acestora. Se calculează prin raportul dintre numărul de citări, de către alți autori, ale articolelor, și numărul de articole publicate într-o perioadă de timp. Anual, şcolile doctorale arondate facultăţilor din Bucureşti s-au transformat în adevărate centre de eficienţă, numărul îndrumătorilor şi cel al doctoranzilor crescând încet, dar sigur. În 2018, la Universitatea Carol Davila existau: 204 conducători de doctorat şi 1423 doctoranzi, dintre care 408 înscrişi la „fără taxă”, iar restul de 1015, funcţionând în regim plătitor. La şcolile doctorale ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti învăţau în urmă cu un an, sub coordonarea a 90 de îndrumători de doctorat, 112 doctoranzi admişi, numai în 2017. 

 

Psihologie şi motivaţie pentru doctoranzii români

Deşi este greu să îţi dai doctoratul, studenţii români sunt atraşi tot mai mult de continuarea studiilor universitare după încheierea ciclului de master. Cu toate că la prima vedere, acest ciclu presupune izolarea de prieteni şi navigarea, ani în şir, pe apele unor subiecte academice complexe, acestea se pot recompensa cu un job foarte bun la finalul studiilor. Procesul, ce poate fi uneori epuizant şi demoralizator, în moduri particulare şi situaţii întâlnite în premieră de doctorand, odată trecut, acesta rodează calităţile unor viitori intelectuali bine pregătiţi. Mai multe studii inedite recente relevă că doctoratul reduce depresia, care se poate instala pe perioada facultăţii, a ciclurilor anterioare, depresie survenită în urma ruperii de părinţi şi deprinderea autonomiei în viaţă. Explicaţia dată de aceştia constă în confirmarea pe care studentul ajuns la doctorat o primeşte, de recunoaştere, în urma sacrificiilor făcute în anii anteriori. De altfel, există o asociere puternică între sănătatea mintală a studenţilor doctoranzi şi mediul organizaţional în care aceştia trăiesc şi lucrează.  Deşi munca este solicitantă în perioada doctoratului, autonomia de care se bucură studentul în timpul ciclului doctoral îi permite să îşi dezvolte capacităţi de auto-organizare a timpului liber, permiţându-le acestora să păstreze un echilibru între viaţa de familie sau viaţa socială şi doctorat. Un studiu recent realizat în 2017 la Universitatea Berkely din California a descoperit că 27 dintre doctoranzii universităţii erau deprimaţi, însă rezultatele acestora în activitatea de cercetare erau mai puţin satisfăcătoare decât ale celorlalţi colegi ai lor „mai fericiţi”. Aşadar, mulţi dintre cei care se numără printre norocoşii care au urmat studiile superioare din pasiune, cu siguranţă s-au decis deja să urmeze un doctorat. Claudia Popovici are 25 de ani şi este în anul I de doctorat la Şcoala Doctorală de Sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti spune că este încântată de posibilităţile pe care le oferă instituţia şi absolvirea ciclului doctoral, deoarece în urma acestuia, şansele de angajare sunt sporite. „Cunosc mulţi doctori în domeniul în care lucrez şi exemplul general mă face să cred că am mai multe şanse să găsesc ceva pozitiv la finalul acestei etape academice, decât în alte situaţii. Am cunoscuţi care au urmat doctoratul şi acum sunt asistenţi universitari. Mai mult, la terminarea studiilor, în limita posturilor diponibile, poţi deveni profesor.  Dacă nu, poţi aştepta până când un post devine disponibil. În orice caz, cu suficientă răbdare, un doctorat poate constitui începerea unei cariere de succes, de pe urma căreia vine satisfacţie socială şi nu numai. În plus, având această diplomă, ai şanse mai mari să obţii atât job-uri în străinătate, cât şi în ţară, dacă cel de profesor nu îţi surâde”, spune Claudia. O altă motivaţie care stă la baza accederii în ciclul de studii doctorale evocată de tineri e determinată de posibilitatea de a participa în timpul stagiului la cercetările desfăşurate de profesori. În ciuda faptului că uneori e necesară axarea pe partea tehnică (statistici şi colectări de date), la final, dacă cercetarea este una de succes, ea va fi pltătită cu o sumă bună de bani, din care, în multe rânduri, doctoranzii sunt răsplătiţi generos, desigur, în funcţie de înţelegerea iniţială cu profesorul coordonator. George Irimescu, 27 de ani, doctorand la Şcoala Doctorală de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti, consideră că sistemul de doctorat din Bucureşti este unul motivant financiar, dacă este valorificată activitatea de cercetare. „În acest moment, bursa doctorală dată de universitate nu este una extraordinară, însă, dacă pe lângă studii, se mai fac şi cercetări sau alte activităţi plătite pe lângă profesorul coordonator, se poate aduna o sumă suficient de mare, pentru un nivel de trai peste medie. Iar, dacă după terminarea doctoratului, continui studiile de cercetare, poţi primi burse ce depăşesc 1000 de euro!”, adaugă George. Nu în ultimul rând, prestigiul social reprezintă un factor care motivează tinerii care se îndreaptă spre doctorat, spun psihologii.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




COVID, studiu SUA: Riscul de contaminări este legat de copii și adolescenți

COVID, studiu SUA: Riscul de contaminări este legat de copii și adolescenți
Riscul de contaminări cu SARS-CoV-2 este strâns legat de copii și adolescenți, arată un studiu făcut în SUA. Dacă nu vor fi vaccinați copiii, virusul va continua să circule, cu riscul apariției unor variante...

OMS: Varianta contagioasă Delta este acum dominantă în Europa

Varianta Delta COVID-19 este acum dominantă în mare parte din Europa, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). OMS şi Centrul European de Prevenire şi Controlul Bolilor (ECDC) au avertizat că...

În SUA, inflaţia a crescut în iunie la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani

În SUA, inflaţia a crescut în iunie la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani
America intră într-o nouă eră confruntându-se după prima dată, după mai bine de un deceniu, cu o creştere majoră a inflaţiei. Creşterea preţurilor a fost în iunie 2021 peste toate aşteptările: faţă de...

Incendiu la Spitalul Județean Constanța, într-o sală de operație

Incendiu la Spitalul Județean Constanța, într-o sală de operație
Un incendiu a izbucnit, sâmbătă după-amiază, la Spitalul Județean Constanța, într-o sală de operație. Patru medici s-au autoevacuat. Incendiul a izbucnit într-un bloc operator pe aproximativ 40 de metri pă...

Unul dintre răniții în urma exploziei de la centrul de deşeuri din Popeşti-Leordeni a murit

Unul dintre răniții în urma exploziei de la centrul de deşeuri din Popeşti-Leordeni a murit
Unul dintre bărbații răniți în explozia halei de deşeuri din Popeşti-Leordeni a murit. Pacientul trebuia să fie...

Israelul spune că vaccinul Pfizer are o eficacitate de doar 39% pentru varianta delta

Israelul spune că vaccinul Pfizer are o eficacitate de doar 39% pentru varianta delta
Vaccinul Covid-19 al Pfizer și BioNTech o eficiență de doar 39% în Israel, unde varianta delta este tulpina dominantă, dar oferă în continuare o protecție puternică împotriva formelor severe și a...

Restricţiile antipandemie sporesc în lume, în faţa valului 4. România se relaxează

Restricţiile antipandemie sporesc în lume, în faţa valului 4. România se relaxează
Campania de vaccinare este impulsionată la nivel european prin noi măsuri care ar putea creşte gradul de vaccinare al populaţiei şi ar putea preveni răspândirea noii tulpini, lucru care se vede în ţări precum...

Incendiu la un depozit din localitatea Fântânele, Prahova. Două victime transportate de urgență

Incendiu la un depozit din localitatea Fântânele, Prahova. Două victime transportate de urgență
Un incendiu violent a cuprins o construcție și mai multe turisme, la un depozit din localitatea Fântânele, anunță ISU Prahova. Echipajele au găsit două victime, respectiv un băiat de 17 ani cu arsuri pe 92% din...

Peste 12.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Peste 12.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore
12.112 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, din care 7.489 cu prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva...

Accident soldat cu rănirea a 7 persoane în Constanța. Intervine și un elicopter SMURD

Accident soldat cu rănirea a 7 persoane în Constanța. Intervine și un elicopter SMURD
Șapte persoane au fost rănite sâmbătă, într-un accident rutier petrecut pe DN 39, în localitatea 23 August din județul Constanța. Intervine și un elicopter SMURD. Accidentul s-a produs sâmbătă...

România, pe locul 63 în clasamentul privind calitatea vieţii, mediul antreprenorial şi de business

România, pe locul 63 în clasamentul privind calitatea vieţii, mediul antreprenorial şi de business
România ocupă locul 63 într-un clasament la nivel global privind cele mai bune ţări în care au fost analizate calitatea vieţii, mediul antreprenorial şi de business din 78 de ţări, conform unui top realizat de...

Spaniolii, dornici să se vaccineze. Tinerii stau la coadă la un spital din Madrid

Spaniolii, dornici să se vaccineze. Tinerii stau la coadă la un spital din Madrid
Spaniolii, printre cei mai afectați de COVID-19 la începutul pandemiei, sunt acum printre cei mai dornici să se vaccineze. Spaniolii stau la coadă în speranța că vor lăsa COVID în urma lor. Mai multe țări...

România a produs anul trecut instrumente muzicale în valoare de 50 mil. lei

România a produs anul trecut instrumente muzicale în valoare de 50 mil. lei
România a produs anul trecut instrumente muzicale în valoare de puţin peste 50 mil. lei, pe această piaţă fiind active 61 de firme cu 600 de salariaţi, arată datele platformei de analiză a companiilor Confidas.r...

Ciprian Ciucu, noul președinte PNL București. Cu ce scor a câștigat în fața Violetei Alexandru

Ciprian Ciucu, noul președinte PNL București. Cu ce scor a câștigat în fața Violetei Alexandru
Galerie Foto  Ciprian Ciucu a câștigat, sâmbătă, alegerile pentru conducerea PNL București, victoria fiind anunțată pe Facebook datât de Florin Cîțu cât și de Alina Gorghiu. „Ciprian Ciucu este noul...

Cât de accesibile sunt apartamentele pentru europeni: România, la mijlocul clasamentului

Cât de accesibile sunt apartamentele pentru europeni: România, la mijlocul clasamentului
România a reuşit să ocupe a 12 a poziţie în cadrul unui clasament european care vizează accesibilitatea apartamentelor pentru locuitorii din 24 de ţări europene. Criteriile după care a fost creat topul ţin...
Serviciul de email marketing furnizat de