Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 12.000 de persoane au ieşit în stradă, joi, în cadrul unei greve generale contra închiderii de către Guvern a radioteleviziunii publice ERT, care a provocat un adevărat şoc în rândul publicului, suscitând şi reacţii în străinătate. La Atena, peste 10.000 de persoane au răspuns apelului centralelor sindicale din sectoarele privat şi public, GSEE şi Adedy, în faţa sediului ERT din Aghia Paraskevi, din nordul oraşului, pentru a denunţa politicile de austeritate care au pus la pământ sectorul public. La Salonic, cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, 2.000 de persoane protestează în faţa sediului postului ET3, unul dintre cele cinci aparţinând grupului audivizual ERT.
Cifre diferite, motive comune
Cifrele de mai sus sunt furnizate de poliţie, dar organizatorii susţin că numărul manifestanţilor este chiar dublu, estimând că în cele două oraşe, dar şi în alte localităţi, sunt în total peste 20.000 de manifestanţi. Decizia închiderii radioteleviziunii publice este justificată prin nevoia de a face economii, dar a provocat deja o criză în coaliţia de guvernare, unde două dintre formaţiuni, de orientare socialistă, se disociază de poziţia premierului conservator Antonis Samaras.
Subiect de interes internaţional
În sala de control a ERT din Atena, ocupată de jurnaliştii care încercau să difuzeze emisiunile postului via Internet şi pe frecvenţa unui post de televiziune al Partidului Comunist, Efi Zerva, redactor-şef, şi-a exprimat bucuria faţă de susţinerea miilor de oameni, care au venit să solicite redeschiderea ERT. “Am fost pe prima pagină a presei internaţionale”, se bucura aceasta, subliniind că susţinerea primită din partea oamenilor de rând a fost dublată de cea venită din partea a numeroase asociaţii ale jurnaliştilor europeni, din partea Uniunii Europene a Radio-Televiziunii (UER), a televiziunii franco-germane Arte şi a televiziunii belgiene.
Critici dure de la EBU
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, EBU, a criticat dur decizia Guvernului Samaras, pe care a calificat-o drept cel mai grav act de cenzură, un gest antidemocratic şi lipsit de profesionalism. "Astăzi, într-o ţară europeană, asistăm la un act de violenţă şi la o involuţie în ce priveşte libertatea de exprimare, jurnalismul, ca meserie, producţia culturală, involuţie cu care nu ne-am mai confruntat până acum", a spus preşedintele EBU, Jean Paul Phillipot, despre închiderea posturilor publice de radio şi televiziune din Grecia, într-o declaraţie oferită de Radioteleviziunea belgiană în cadrul proiectului EuranetPlus.
În toată Europa închiderea ERT a generat critici, iar grecii îşi arată nemulţumirea printr-o grevă generală de 24 de ore, anunţată de principalele sindicate din sectorul public şi cel privat.
Corespondentul Radio România Actualităţi la Atena transmite că nu se cunoaşte exact amploarea protestului la nivel naţional, dar transportul public este perturbat şi unele zboruri au fost anulate. Şi jurnaliştii greci sunt cu toţii în grevă.
Grevă în media
Singurele emisiuni pe care le prezintă sunt cele care ilustrează situaţia creată de închiderea ERT, iar ziarele nu vor apărea vineri. Angajaţii instituţiilor din presă atrag atenţia că protestul lor ar putea continua dacă Guvernul nu anulează decizia de a închide radioul şi televiziunea publice elene.
Radio România se solidarizează
Într-o scrisoare deschisă transmisă Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU), preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ovidiu Miculescu, şi-a exprimat susţinerea faţă de apelul lansat de EBU - "ERT trebuie să emită din nou!" - după ce guvernul Greciei a decis, marţi, închiderea postului public de radio şi televiziune ERT, motivul fiind economisirea banilor publici. "În calitatea mea de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, susţin cu tărie următoarea declaraţie: "ERT trebuie să emită din nou!" Noi, directorii generali ai radiodifuzorilor publici din Europa, ne exprimăm profunda dezamăgire faţă de decizia Guvernului Greciei, luată marţi, 11 iunie, de a închide postul public ERT, cu efecte imediate. "Acţiunea nedemocratică şi lipsită de profesionalism a guvernului elen subminează existenţa serviciului public de radio şi televiziune în Grecia şi subminează independenţa sa faţă de guvern. "Din acest motiv, solicităm ferm primului ministru elen, Antonis Samaras, să revină asupra deciziei şi să permită ERT să emită din nou în Grecia. Susţinem cu toată convingerea scrisoarea deschisă a Preşedintelui Director General al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, Jean-Paul Philippot, transmisă marţi, 11 iunie", a declarat preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu.
Reporteri fără Frontiere, îngrijorată
Într-un amplu interviu acordat agenţiei France Presse, Christophe Deloire, director general al ONG-ului de apărarea jurnaliştior Repoteri fără Frontiere (RSF), se declară îngrijorat de “o puternică degradare a libertăţii de a se informa” în Grecia, după măsura luată de Guvernul de la Atena. Deloire a venit joi la Atena pentru a cere Guvernului grec să revină asupra deciziei de a închide brusc radioteleviziunea publică ERT. “Din momentul în care am văzut ecranele negre, şi NO SIGNAL, mi-am spus că RSF trebuie să vină să-i susţină pe jurnaliştii de la ERT, dar mai ales libertatea de informare în Grecia, pentru că această ţară se află pe locul al 84-lea în clasamentul publicat în fiecare an de Reporteri fără Frontiere, ceea ce reprezintă o cădere cu 50 de locuri în trei ani, şi, din păcate, această cădere nu se va întrerupe”, a declarat Deloire.
SEEMO, cu ochii pe situaţia din media elene
Închiderea bruscă, fără preaviz, a radioteleviziunii publice din Grecia a atras şi îngrijorarea South East Europe Media Organisation (SEEMO), afiliată International Press Institute (IPI). Secretarul general al SEEMO, Oliver Vujovic, a declarat că îi cere premierului grec Antonis Samaras să-şi folosească puterea pentru a schimba decizia. “Este un pas clar împotriva democraţiei şi a libertăţii presei în Grecia”, consideră Vujovic. Directorul adjunct al IPI, Anthony Mills, a declarat, la rândul său, că IPI este profund îngrijorat de măsura Guvernului grec, căci oamenii au nevoie şi trebuie să fie informaţi în legătură cu criza în care se află ţara.
