Alegeri în Serbia

Sârbii au fost chemaţi ieri la urne pentru a-şi alege, într-un moment extrem de delicat, preşedintele.

Potrivit sondajelor de la ieşirea de la urne, date publicităţii în jurul orei 21:30 (22:30 ora României), ultranaţionalistul Tomislav Nikolici l-a devansat pe principalul său contracandidat, prooccidentalul Boris Tadici, cu aproximativ cinci procente.

PREZIDENŢIALE - Electoratul a optat, potrivit exit-poll-urilor, un rusofil

Sârbii au fost chemaţi ieri la urne pentru a-şi alege, într-un moment extrem de delicat, preşedintele.

Potrivit sondajelor de la ieşirea de la urne, date publicităţii în jurul orei 21:30 (22:30 ora României), ultranaţionalistul Tomislav Nikolici l-a devansat pe principalul său contracandidat, prooccidentalul Boris Tadici, cu aproximativ cinci procente. AFP a anunţat că Nikolici a obţinut, potrivit estimărilor, 39,4% din voturile electoratului, iar Tadici, preşedintele în exerciţiu şi un reformator proeuropean, a fost creditat cu doar 35,4%. Pentru că nici unul dintre ei nu a întocmit majoritatea de voturi, sârbii vor avea ocazia să participe la un al doilea tur de scrutin la 3 februarie.

Participare-record. Electoratul s-a prezentat la vot încă de dimineaţă în cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul Serbiei. Aproximativ 6,7 milioane de alegători au fost chemaţi să-şi aleagă preşedintele dintre cei nouă candidaţi. Rata de participare a fost de aproximativ 60,6%, cea mai ridicată cotă înregistrată din 2000, a anunţat Centrul pentru alegeri libere şi democraţie (CESID), o organizaţie independentă care a supravegheat desfăşurarea scrutinului.

Premierul sârb, Voislav Koştuniţa, care are tendinţe naţionaliste, a fost arbitrul scrutinului de ieri. Pentru primul tur al alegerilor el a optat pentru susţinerea lui Velemir Ilici, candidatul unei mici formaţiuni populiste, Noua Serbie, chiar dacă Partidul Democrat face parte din coaliţia aflată la guvernare.

FAVORIŢII. La turul decisiv, Europa speră în victoria lui Tadici, care pare cel mai în măsură să opună rezistenţă unui previzibil puseu naţionalist în Serbia după ce albanezii din Kosovo vor proclama independenţa provinciei sârbe administrate de ONU din 1999. Tadici, membru al Partidului Democrat (DS), la fel ca majoritatea politicienilor sârbi, se opune independenţei Kosovo, dar doreşte să accelereze integrarea ţării sale în Uniunea Europeană.

Nikolici, reprezentând Partidul Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), consideră că Serbia trebuie să renunţe la Europa dacă provincia Kosovo devine independentă. Rusofil, Nikolici este partizanul unei apropieri faţă de Moscova, care susţine Belgradul în atitudinea sa de împotrivire faţă de independenţa Kosovo, comentează NewsIn.