Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Sunt onorat de decizia aliaților NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024”, a declarat Stoltenberg, în vârstă de 64 de ani, într-un comunicat. „Într-o lume mai periculoasă, alianța noastră este mai importantă ca niciodată!”, a adăugat el.
Cele 31 de țări din NATO au prelungit mandatul fostului premier norvegian - aflat la conducerea alianței din 2014 - după ce nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui înlocuitor unanim acceptat.
Potențialii candidați pentru postul de secretar general al NATO, inclusiv premierul danez, Mette Frederiksen, și ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, au renunțat recent la candidatură.
Frederiksen părea să îndeplinească cerințele unor aliați europeni, care doreau, în premieră, o femeie în fruntea NATO. În plus, ea provenea din Uniunea Europeană.
Națiunile NATO de pe flancul estic al alianței exercitau însă presiuni ca frâiele blocului militar transatlantic să fie preluate de cineva din regiunea lor, pentru a adopta o poziție și mai dură față de Rusia.
În cazul lui Wallace, acesta s-a autopropus, dar numeroși membri ai NATO au dorit ca la conducere să fie un fost șef de stat sau de guvern, iar Franța a insistat pentru o personalitate dintr-o țară a Uniunii Europene.
În plus, Stoltenberg - al cărui mandat a fost deja prelungit cu un an la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022 - are sprijinul puternic al Statelor Unite și al altor aliați-cheie.
La rândul lui, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a salutat decizia aliaților și a declarat că Stoltenberg a dat dovadă de „un leadership puternic”, în vremuri dificile.
O nouă linie fină, la orizont
Secretarul general al NATO a fost lăudat intens în ultimul an, deoarece a condus cu sânge rece alianța, într-un moment în care cel mai mare conflict armat de după cel de-Al Doilea Război Mondial a zguduit Europa și a revigorat, paradoxal, NATO.
Sub conducerea lui, Occidentul a menținut un sprijin ferm pentru Kiev, asigurându-se, în același timp, că războiul nu se transformă într-un potențial conflict nuclear între NATO și Rusia.
La summitul de la Vilnius, Stoltenberg va trebui să calce din nou pe o linie fină, încercând să împace diferențele de opinie provocate de cererea insistentă a Ucrainei de a adera la NATO și reticența Statelor Unite de a oferi un calendar precis pentru un eventual proces de integrare.
Șeful NATO va încerca, de asemenea, să îl convingă pe președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, să renunțe la obiecțiile sale față de cererea de aderare a Suediei.
Un deceniu de echilibristică geopolitică
Cea mai recentă prelungire cu un an a mandatului său, anunțată ieri, îi va permite lui Stoltenberg să împlinească 10 ani la conducerea NATO, menținându-l în fruntea alianței până la summitul aniversar de 75 de ani, care va avea loc la Washington, în iulie 2024.
Stoltenberg a insistat în repetate rânduri că nu caută să își prelungească mandatul la conducerea NATO, însă a lăsat ușa deschisă, ca aliații să îi ceară să rămână.
El avea deja pregătit un post de șef al Băncii Centrale din Norvegia, țara sa natală, când invazia Rusiei în Ucraina i-a împins pe aliați, anul trecut, să-i ceară să rămână în funcție.
Deceniul său la conducere a început la doar câteva luni după ce Rusia a ocupat Crimeea, aflată în componența Ucrainei. El a fost susținut pentru a ocupa prima poziție în ierarhia NATO de către cei mai importanți lideri occidentali de la vremea respectivă - fostul președinte american Barack Obama și fostul cancelar german Angela Merkel.
Apoi, Stoltenberg a trebuit să își folosească toate abilitățile diplomatice pentru a-l convinge pe fostul președinte american Donald Trump să păstreze Statele Unite, puterea dominantă, în alianță.
Ulterior, el s-a străduit să facă față consecințelor dezastruoase ale retragerii NATO din Afganistan.
După această perioadă tensionată, a urmat invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a părut să revigoreze însă blocul militar transatlantic, care s-a luptat în ultimele decenii pentru a-și găsi sensul, după sfârșitul Războiului Rece.
Chiar și președintele francez, Emmanuel Macron, care a etichetat NATO ca fiind în moarte cerebrală, în 2019, a recunoscut că atacul Rusiei, de anul trecut, a dat alianței un „șoc electric”.
Sub conducerea lui Stoltenberg, NATO a mers pe o linie atentă, între susținerea fermă a Ucrainei și prevenirea tensiunilor cu Rusia, pentru a evita un conflict nuclear.
Concomitent, tot sub conducerea lui Stoltenberg, NATO a lansat cea mai mare reformă a capacităților sale de apărare din estul Europei și a primit Finlanda în rândurile sale, sperând ca, în curând, Suedia să i se alăture.
