Bătălia pentru Kafka

Apropiaţii prietenului lui Franz Kafka, Arhivele Literaturii Germane, Biblioteca Naţională din Israel şi proprietarul cotidianului israelian Haaretz se luptă în instanţă pentru manuscrisele unuia dintre cei mai mari autori ai secolului al XX-lea.

Bătălia a început în urmă cu doi ani, când Ilse Esther Hoffe, secretara lui Max Brod, mentorul şi prietenul lui Kafka, a încetat din viaţă, lăsând urmaşilor manuscrise nepreţuite ale scriitorului. În 2007, Hoffe a murit la venerabila vârstă de 101 ani. Le-a lăsat celor două fiice ale sale - Eva Hoffe şi Ruth Wiesler - documente originale aparţinând marelui scriitor. Potrivit presei israeliene, Esther Hoffe a ascuns manuscrisele în apartamentul său din centrul Tel Aviv-ului.

Din cauza presiunilor la care au fost supuse, Eva şi Ruth au anunţat că ar putea vinde moştenirea lui Kafka. Şi de aici au început disensiunile. Arhivele Literaturii Germane, care se află în posesia mai multor documente ale lui Kafka, vor să pună mâna pe manuscrise. Biblioteca Naţională din Israel a anunţat, în repetate rânduri, că aceste înscrisuri, care sunt atât de "importante pentru poporul evreu", nu vor fi înstrăinătate cu nici un preţ.

Arhivarul Yohoshua Freundlich declara anul trecut cotidianului Ha'aretz că "nici un material care are legătură cu Franz Kafka nu va părăsi Israelul", de acest lucru fiind conştientă Ilse Ether Hoffe, deşi în 1974 a fost reţinută pe Aeroportul Ben Gurion pentru că a încercat să scoată din ţară ­ cu destinaţia Elveţia - documente preţioase ale scriitorului german. Pe de altă parte, în încercarea de a-şi duce la bun sfârşit "misiunea", responsabilii Bibliotecii Naţionale a Israelului au acuzat surorile Hoffe de intrare ilegală în posesia documentelor.

Ba, mai mult, fiica mai mică a lui Esther, Eva, bănuieşte că există persoane atât de interesate să intre în posesia documentelor, încât se dedau la căi mai puţin creştineşti. Locuinţa Evei, în vârstă de 75 de ani, a fost spartă recent de un bărbat care nu a fost încă identificat de Poliţia israeliană. Femeia consideră însă că "incidentul" nu reprezintă o simplă coincidenţă, deoarece cotidianul Haaretz publicase cu câteva zile înaintea spargerii un articol despre ea, făcându-i astfel un deserviciu prin această publicitate nedorită.

În ciuda declaraţiilor făcute în Israel, arhiva lui Kafka rămâne în posesia surorilor Hoffe. Ele şi-au ales deja cumpărătorul, scrie Der Spiegel. Este vorba de Arhivele Literaturii Germane, însă disputa legală se anunţă de durată şi extrem de întortocheată, de vreme ce, în lista doritorilor de a intra în posesia documentelor, s-au mai adăugat câteva nume, inclusiv patronul cotidianului Haaretz, Amos Schocken. Bunicul lui Schocken, Salman, a deţinut un magazin în Germania în anii '20 şi a încercat să cumpere drepturile asupra manuscriselor lui Kafka de la părinţii acestuia.

După ce Biblioteca Naţională din Israel a depus o acţiune în justiţie prin care atacă testamentul lui Max Brod, Arhivele Literaturii Germane au solicitat, oficial, printr-o cerere depusă la un tribunal din Tel Aviv, ca Justiţia israeliană să îi recunoască dreptul de a lua parte la disputa asupra moştenirii lăsate de Kafka.

CU LIMBĂ DE MOARTE
Franz Kafka, scriitor evreu de limbă germană, născut la Praga, i-a cerut biografului şi prietenului Max Brod (fără de care probabil că scriitorul ar fi rămas un biet anonim) să distrugă manuscrisele nepublicate până la data morţii. Conştient de valoarea şi talentul lui Kafka, Brod a ignorat rugămintea şi, când naziştii au invadat Cehoslovacia, în 1939, a fugit în Israel cu tot cu manuscrise. Brod a murit în 1968, lăsându-i secretarei sale, Isle Hoffe, dreptul de proprietate asupra manuscriselor. Iar moartea secretarei a dezlănţuit o furtună greu de stăvilit.

MINIPORTRET
Franz Kafka este cunoscut lumii întregi prin lucrările "Procesul" şi "Castelul". Aceste lucrări nu ar fi văzut lumina zilei dacă prietenul şi mentorul lui Kafka, Max Brod, nu le-ar fi publicat după moartea scriiotrului. Kafka suferea de mai multe afecţiuni fizice şi psihice şi a murit din cauza unor complicaţii apărute după ce s-a îmbolnăvit de tuberculoză. De altfel, romanele şi nuvelele sale, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic, fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale, fie dezintegrarea relaţiilor interumane.