Bogăţie, viaţă lungă

Peste o jumătate din copiii născuţi în ţările bogate vor trăi 100 de ani, dacă actuala tendinţă a creşterii speranţei de viaţă va continua.

Predicţia este făcută de cercetătorii danezi, care afirmă, pe de altă parte, că această creştere a numărului de persoane foarte bătrâne ar putea provoca probleme sistemului de sănătate şi celui social. Totuşi, specialiştii sunt încrezători că oamenii din ţările bogate nu numai că vor prinde vârsta de 100 de ani, ci vor fi şi foarte sănătoşi chiar şi la vârste înaintate.

"Viaţa lungă nu va mai fi un privilegiu doar pentru generaţii care ar urma să se nască în câteva decenii, ci destinul majorităţii oamenilor care trăiesc deja înţările dezvoltate", estimează Kaare Christenseen, de la Danish Aging Research Center, care şi-a publicat studiul în revista Lancet. Cercetătorul s-a concentrat asupra generaţiilor de după anul 2000.

STRATEGII ESENŢIALE
Cercetarea specialistului danez s-a centrat pe Germania, arătând că până în 2050 populaţia acestei ţări se va împuţina, dar va atinge vârste foarte înaintate - situaţie care a devenit tipică în ţările foarte dezvoltate, bogate.
Dar forţa de muncă împuţinată va trebui să suporte povara pensionarilor longevivi, care va conţine şi costisitorul sistem al contribuţiilor pentru sănătate. În acest scop, ţările dezvoltate pun de pe-acum la punct câteva strategii foarte importante pentru a-şi întreţine viitorii pensionari, la cele mai bune standarde de viaţă, adică îndestulaţi şi sănătoşi. Astfel, unele guverne au mărit vârsta de pensionare peste 60-65 de ani, altele au introdus în paralel sisteme de activitate cu program redus, de câteva ore pe zi.

MUNCA DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII
De altfel, ţările dezvoltate încep rând pe rând să renunţe la ideea istovitoarelor ore suplimentare sau la cea a normelor duble sau triple, în mai multe locuri de muncă. S-a ajuns la concluzia că scurtarea săptămânii de lucru, mai ales la cei care rămân în activitate şi după vârsta de pensionare, prelungeşte viaţa omului şi îl menţine într-o stare foarte bună de sănătate.
Christenseen şi colegii săi au mai constatat că o creştere substanţială a speranţei de viaţă cu până la 30 de ani s-a putut constata în cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate. Iar dacă e să se ia în calcul rata mortalităţii în ţările cu cea mai mare speranţă medie de viaţă, ca Japonia, Suedia şi Spania, atunci se poate anticipa că trei sferturi din generaţiile născute înainte de anul 2000 vor atinge fără probleme vârsta de 75 de ani.