Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Folosind cuvinte extrem de dure, China a amenințat Australia cu un „atac năprasnic”, dacă forțele militare ale acestei țări vor încerca să apere Taiwanul, la chemarea Statelor Unite. Mesajul de război al Beijingului, de o gravitate fără precedent, a fost făcut cu puțin timp înaintea întrevederii în format virtual dintre președintele chinez, Xi Jinping, și liderul american, Joe Biden, care va avea loc astăzi. Summitul a fost prefațat, de altfel, de un schimb dur de avertismente între șefii diplomațiilor de la Washington și Beijing, tot pe tema Taiwanului.
Într-un comentariu exploziv publicat la sfârșitul săptămânii trecute, ziarul „The Global Times”, portavocea Partidului Comunist din China pe probleme de politică internațională, a lansat o amenințare directă la adresa Australiei, după ce guvernul de la Canberra a promis să vină în sprijinul Taiwanului, dacă aliații săi americani vor fi angrenați într-un conflict militar în regiune.
„Dacă trupele australiene vin să lupte în Strâmtoarea Taiwan este de neimaginat ca forțele Chinei să nu declanșeze un atac năprasnic asupra lor, precum și asupra facilităților militare ale Australiei care le sprijină”, a scris Hu Xijin, redactorul-șef al publicației. „Așadar, Australia să fie pregătită să se sacrifice pentru insula Taiwan și SUA!”, a adăugat el, în articolul citat de „Daily Mail”.
Cuvintele dure adresate de portavocea regimului de la Beijing sunt un răspuns la comentariile făcute, tot la sfârșitul săptămânii trecute, de către ministrul australian al Apărării, Peter Dutton, care a sugerat că unitățile militare ale țării sale vor sări în ajutorul aliaților americani, dacă Taiwanul va fi atacat de China. În opinia lui Dutton, această reacție ar plasa Australia pe o poziție de putere, la nivel global.
„Chinezii au fost destul de clari în privința intenției lor de a intra în Taiwan și trebuie să ne asigurăm că există un nivel ridicat de pregătire, un grad mai mare de descurajare oferit de capacitățile noastre militare. Cred că, în acest fel, ne plasăm țara pe o poziție de putere”, a declarat Dutton pentru ziarul „The Australian”. „Ar fi de neimaginat să nu sprijinim SUA într-o acțiune, dacă SUA decid să o deruleze”, a adăugat el.
Citește pe Antena3.ro
Butoi cu pulbere
Joe Biden anunța, la mijlocul lui septembrie, încheierea unui parteneriat de securitate între SUA, Australia și Marea Britanie (AUKUS), care va permite armatei australiene să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară. Aceste submarine au o viteză mult mai mare și o rezistență superioară față de cele clasice, fiind, de asemenea, greu de detectat, deoarece nu este necesar să iasă foarte des la suprafață. Toate aceste caracteristici vor oferi armatei australiene un rol mult mai important în operațiunile derulate, crescând, în același timp, capacitățile de luptă ale SUA chiar în coasta Chinei, principalul rival al americanilor. De altfel, încă din primele zile ale activității sale, administrația Biden demarase eforturile pentru a pune bazele unui „NATO asiatic”, capabil să contracareze puterea militară și economică în plină ascensiune a Chinei.
Singura ţară cu care SUA au împărtăşit acest tip de tehnologie, de propulsie nucleară, fusese până acum Marea Britanie, începând din 1958. Deși inițiativa face parte dintr-un amplu plan de anihilare a expansiunii Chinei în zona indo-pacifică, strategia americană are și o componentă economică importantă. Noul parteneriat a determinat autoritățile australiene să anuleze înțelegerea de 56 de miliarde de euro, în vederea achiziționării a 12 submarine convenționale franceze, încheiată între Franța și Australia în 2016 și considerată frecvent „contractul secolului”, din cauza valorii şi importanţei sale strategice.
De cealaltă parte, China a acuzat SUA, Marea Britanie şi Australia că „subminează stabilitatea şi pacea din regiune”, după semnarea pactului AUKUS. Chinezii trecuseră însă în ultimele luni la o demonstrație de forță fără precedent, intensificând zborurile de recunoaștere în spațiul aerian al insulei, pe fondul unor discursuri extrem de agresive contra guvernului din Taipei.
În condițiile acutizării tensiunilor în Strâmtoarea Taiwan, experți de la Pentagon susțin că declanșarea unui conflict militar direct între SUA și China în următorul deceniu nu mai este deloc o ipoteză fantezistă, iar armata americană ar întâmpina serioase dificultăți în încercarea de a-și apăra aliații taiwanezi. Mai mult, analiștii militari apreciază că, pe măsură ce aviația chineză a devenit tot mai activă și agresivă în regiune, riscul izbucnirii accidentale a unui conflict de amploare, dintr-un incident petrecut în zona aeriană de apărare a Taiwanului, este enorm. În plus, în zonă nu există mecanisme oficiale pentru prevenirea unor astfel de incidente.
Foc și pară pe SUA
Considerat de China o „provincie rebelă”, care va reveni într-o bună zi la „patria-mamă” - fie și prin intermediul forței dacă acest lucru va fi necesar -, Taiwan are guvern propriu și este, de facto, un stat independent. Cu toate acestea, autoritățile din Taipei nu și-au declarat în mod oficial independența față de Beijing.
Taiwan a început să acționeze însă ca o națiune independentă încă din 1949, de la sfârșitul războiului civil chinez, atunci când guvernul naționalist, înfrânt, s-a refugiat pe insulă, după victoria comuniștilor lui Mao Zedong, care au preluat puterea la Beijing, proclamând Republica Populară Chineză.
Taiwan a ales să-și păstreze numele de Republica China, ca stat separat. Cu peste 23 de milioane de locuitori, Taiwan este cel mai populat dintre statele care nu sunt membre ale ONU și este recunoscut de numai 23 de țări. În numele principiului „o singură Chină”, Beijingul interzice partenerilor săi să întrețină relații diplomatice cu insula, iar insistențele chinezilor au dus, în 1979, la întreruperea oficială a relațiilor dintre Washington și Taipei. Cu toate acestea, în același an, pe baza unei decizii a Congresului SUA, America s-a angajat să furnizeze insulei separatiste armament pentru autoapărare.
Colaborarea dintre SUA și Taiwan a continuat în mod neoficial, americanii fiind principalii protectori ai taiwanezilor. De altfel, în pofida aparentei izolări diplomatice, Taiwan a devenit, cu ajutorul SUA, una dintre economiile în expansiune din zona asiatică, iar administrația de la Washington a intensificat, în ultimul an, sprijinul acordat insulei, pe fondul războiului economic total dintre Beijing și Washington.
Xi și Biden se fac că negociază
Pe fondul tensionării situației din Strâmtoarea Taiwan, întrevederea în format virtual, de astăzi, dintre Xi și Biden, poate calma pentru moment spiritele în regiune, cel puțin la nivel politic. Problema de fond rămâne însă deschisă și soluționarea acesteia nu pare deocamdată posibilă.
Cele două tabere nu sunt pregătite să facă nicio concesie în privința Taiwanului, iar acest lucru a reieșit clar din convorbirea telefonică de vineri, dintre șefii diplomațiilor din China și SUA, Wang Yi, respectiv Antony Blinken, care au discutat pentru a pregăti summitul virtual Xi-Biden. Blinken a vorbit despre îngrijorarea Casei Albe față de „presiunea militară, diplomatică și economică” exercitată de Beijing asupra guvernului de la Taipei, iar Wang a avertizat asupra pericolelor provocate de acțiunile americanilor, ce par să vină în sprijinul „independenței Taiwanului”.
În aceste condiții, este greu de crezut că Xi și Biden vor risca să insiste asupra unui subiect care poate anula eforturile diplomatice bilaterale pe alte teme de interes reciproc, mult mai abordabile de către Washington și Beijing.
„Posibila utilizare a forței în regiune nu poate fi exclusă. Dacă chinezii ajung să creadă că pot lua Taiwanul cu forța, pot câștiga și pot avea succes în acest demers, și, în același timp, consideră că SUA nu sunt suficient de ferme, atunci ei s-ar putea simți încurajați să riște ceva prostesc!”
Peter Dean, director al Institutului de Apărare și Securitate de la „University of Western Australia”
