Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) a publicat cel de-al patrulea raport privind România. Preşedintele ECRI, Christian Ahlund, a remarcat progresele înregistrate, dar şi o serie de probleme nerezolvate, cum ar fi aplicarea problematică a legislaţiei privind libertatea religioasă şi lenta aplicare a strategiilor de integrare a romilor.
Pozitiv
Crearea unui Consiliu consultativ al Bisericilor şi Cultelor, în vederea prevenirii conflictelor între diverse comunităţi religioase constituie o evoluţie pozitivă. Este astfel cazul modificării Codului Penal care a făcut din motivaţia rasistă o circumstanţă agravantă pentru orice infracţiune. Avocatul Poporului poate acum examina petiţii din partea persoanelor morale care înainte nu i se puteau prezenta, se arată în raport. Au fost luate mai multe măsuri pentru combaterea prejudecăţilor faţă de romi; a crescut, de asemenea, şi numărul de ofiţeri de poliţie aparţinând minorităţilor naţionale/etnice, mai observă acelaşi raport.
Bile negre
Cu toate acestea, diverse asociaţii religioase continuă să se confrunte cu dificultăţi în a obţine recunoaşterea oficială şi înregistrarea, în ciuda noii legi. Nu există încă nicio lege care să reglementeze statutul juridic al minorităţilor naţionale. De asemenea, nu există nici măcar o instituţie care să colecteze în mod sistematic date cu privire la încălcarea dispoziţiilor de drept penal contra rasismului. Mai mult, unele informaţii indică faptul că sistemul judiciar ar putea pune în aplicare aceste prevederi cu şi mai multă fermitate. Sunt necesare mai multe fonduri care să fie alocate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru ca acesta să fie în măsură de a funcţiona în mod adecvat. În fine, declaraţiile de stigmatizare a romilor nu sunt rare în discursul politic, se mai arată în raport.
În raportul său, ECRI a făcut autorităţilor o serie de recomandări, printre care următoarele trei necesită o implementare prioritară şi vor fi revizuite de ECRI în următorii doi ani:
publicul larg trebuie informat cu privire la prevederile de drept penal împotriva rasismului şi la instanţele unde se poate adresa pentru despăgubiri şi asistenţă;
va trebui elaborat un sistem de colectare a datelor privind aplicarea dispoziţiilor de drept penal împotriva rasismului;
trebuie să se imprime un impuls mai puternic strategiei de includere a minorităţii rome, pentru eliminarea tuturor obstacolelor din calea punerii sale în aplicare şi să se aloce fonduri suficiente.
Raportul a fost întocmit în urma vizitei de contact a ECRI în România în luna martie 2013 şi ia în calcul evoluţiile până la 5 decembrie 2013.
ECRI este un organism pentru drepturile omului al Consiliului Europei compus din experţi independenţi care monitorizează problemele de rasism, xenofobie, antisemitism, intoleranţă şi discriminare, pe motive cum ar fi “rasa”, originea naţională/etnică, culoarea, cetăţenia, religia şi limba (discriminare rasială); acesta întocmeşte rapoarte şi emite recomandări către statele membre. (I.D)
