Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Retorica înălțătoare, apelurile la adoptarea unor măsuri ce nu mai suferă amânare, precum și promisiunile tradiționale de cooperare din timpul sesiunilor anuale ale ONU pe tema climei contrastează puternic, anul acesta, cu schimbările politice radicale, războaiele globale și dificultățile economice generale, înregistrate în ultimele luni, la nivel planetar.
Acesta este probabil și motivul pentru care la Baku, în Azerbaidjan - acolo unde a fost forat primul puț de petrol din lume -, reuniunea de două săptămâni a ONU, denumită COP29, a trecut direct, încă din prima zi, la obiectivul principal: găsirea unui nou acord care să prevadă câte sute sau chiar mii de miliarde de dolari vor trece, anual, de la țările bogate la cele sărace, în încercarea de a limita efectele nedorite ale schimbărilor climatice.
Banii trebuie să ajute țările în curs de dezvoltare să își schimbe sistemele energetice de la combustibilii fosili care încălzesc planeta la energie curată, să compenseze dezastrele climatice declanșate în principal de poluarea cu carbon din țările bogate și să se adapteze la viitoarele fenomene meteorologice extreme.
Aceşti bani, în marea lor majoritate împrumuturi, fac posibilă construirea de centrale solare, îmbunătăţirea irigaţiilor, construirea de diguri contra inundațiilor sau acordarea de ajutoare fermierilor pentru a face faţă secetei.
În prezent, cuantumul - stabilit în 2022 - este de 116 miliarde de dolari pe an, însă noul angajament ar trebui să se ridice la mii de miliarde anual, susțin statele sărace. Din perspectiva propriilor finanţe publice, țările occidentale consideră însă nerealistă această solicitare.
„Aceste cifre pot părea mari, dar sunt nimic în comparație cu costul inacțiunii!”, a declarat președintele COP29, Mukhtar Babaiev, la preluarea mandatului.
Deși Babaiev, ministrul azer al Ecologiei şi fost director al companiei naţionale de petrol „Socar”, a menţionat „sute de miliarde” în discursul său de deschidere, niciun participant la reuniune nu şi-a dezvăluit intențiile exacte. Delegaţii au negociat însă diferite sume până la ora 4, în noaptea de duminică spre luni.
Citește pe Antena3.ro
Momentul adevărului
„COP29 este un moment al adevărului pentru Acordul de la Paris”, care, în 2015, a stabilit un obiectiv de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius, comparativ cu sfârşitul secolului al XIX-lea, din epoca preindustrială, a mai spus Babaiev.
Anul acesta, lumea este pe cale să se încălzească cu 1,5 grade și are mari șanse să devină cel mai cald an din istoria omenirii, a anunțat, la începutul acestei luni, serviciul european pentru climă „Copernicus”. Obiectivul de 1,5 grade Celsius, stabilit la Paris, se referă însă la decenii și nu la un singur an de încălzire.
Acordul de la Paris a făcut posibilă schimbarea traiectoriei încălzirii globale în ultimii zece ani cu aproximativ 3 grade Celsius, până în 2100, conform calculelor specialiștilor.
Prevederile sale obligă lumea să limiteze încălzirea globală şi să continue eforturile de a o menţine la 1,5 grade Celsius comparativ cu sfârşitul secolului al XIX-lea.
Semne ale dezastrelor climatice, la tot pasul
Efectele schimbărilor climatice în dezastre precum uragane, secete și inundații sunt deja prezente și dureroase, a atras atenția Babaiev. „Suntem pe drumul spre prăbușire!”, a avertizat el.
„Fie că îi vedeți sau nu, oamenii suferă în umbră. Ei mor în întuneric. Și au nevoie de mai mult decât compasiune. Mai mult decât rugăciuni și hârtii. Ei strigă după leadership și acțiune. COP29 este momentul de neratat pentru a trasa o nouă cale de urmat pentru toată lumea.”, a adăugat ministrul azer.
Secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, a cărui insulă natală, Carriacou, a fost devastată la începutul acestui an de uraganul Beryl, a folosit povestea vecinei sale, o bătrână de 85 de ani, pentru a ajuta la găsirea „unei căi de ieșire din acest dezastru”.
„Să renunțăm la ideea că finanțarea combaterii schimbărilor climatice este un act de caritate!”, a spus apoi Stiell. „Un nou obiectiv ambițios de finanțare a schimbărilor climatice este în întregime în interesul propriu al fiecărei națiuni, inclusiv al celor mai mari și mai bogate”, deoarece va împiedica încălzirea viitoare să atingă 5 grade Celsius, borna spre care, a spus el, se îndrepta planeta, înainte de a începe lupta contra schimbărilor climatice.
Discuții într-un context tulbure
În ultimul an, au avut loc convulsii politice, cele mai recente fiind în Statele Unite - cel mai mare emitent de carbon - și în Germania, considerată o națiune-lider în domeniul climei.
Din această perspectivă, realegerea lui Donald Trump, care contestă schimbările climatice și impactul acestora, și prăbușirea coaliției de guvernare din Germania modifică dinamica actualelor negocieri privind clima.
De altfel, lumea se pregătește ca Trump să retragă SUA din Acordul de la Paris pentru a doua oară. Această retragere ar face ca SUA să fie din nou - alături de state precum Iran, Yemen și Libia - una dintre puținele țări care nu fac parte din pactul încheiat în 2015, în cadrul căruia aproape 200 de guverne și-au asumat angajamente neobligatorii de reducere a poluării care încălzește planeta.
Absența SUA din acest acord ar obliga alte țări să facă reduceri mai mari ale poluării lor climatice.
În plus, ar ridica, de asemenea, întrebări inevitabile din partea unor state cu privire la eforturile suplimentare pe care ar trebui să le depună atunci când al doilea mare poluator mondial de gaze cu efect de seră se retrage.
Pachetul financiar elaborat în cadrul discuțiilor din acest an este important, deoarece fiecare națiune are timp până la începutul anului viitor să prezinte obiective noi - și probabil mult mai stricte - de reducere a emisiilor de gaze cu efect de captare a căldurii provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.
Acest lucru face parte din Acordul de la Paris, conform căruia națiunile trebuie să își intensifice eforturile la fiecare cinci ani.
Temperatura medie globală pe termen lung este în prezent cu 1,3 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială, la doar două zecimi de grad de pragul convenit.
Pentru ca lumea să împiedice încălzirea cu mai mult de 1,5 grade, emisiile globale de carbon trebuie reduse cu 42% până în 2030, se arată într-un nou raport al ONU.
