x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Copiii românilor din Ungaria nu mai vorbesc româneşte nici măcar în familie

0
28 Sep 2008 - 00:00

Comunitatea românilor din Ungaria are câteva mii de oameni, cei mai mulţi fiind stabiliţi în oraşul Gyula, iar reprezentanţii bisericii şi ai Autoguvernării româneşti pe ţară fac eforturi pentru păstrarea identităţii, în condiţiile în care copiii de aici nu mai vorbesc româneşte nici în familie.



Comunitatea românilor din Ungaria are câteva mii de oameni, cei mai mulţi fiind stabiliţi în oraşul Gyula, iar reprezentanţii bisericii şi ai Autoguvernării româneşti pe ţară fac eforturi pentru păstrarea identităţii, în condiţiile în care copiii de aici nu mai vorbesc româneşte nici în familie.

Oraşul Gyula, situat în sudul Ungariei, la câţiva kilometri de graniţa cu judeţul Arad, este considerat principalul centru al comunităţii etnicilor minoritari români din Ungaria, în localitate avându-şi sediile cele mai importante instituţii şi asociaţii ale acestei comunităţi: Autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria, Uniunea Culturală a Românilor, Centrul de Documentare şi Informare a Românilor, Institutul Cultural al Românilor, precum şi alte fundaţii şi asociaţii reprezentative.

Tot în Gyula se află şi singura instituţie de învăţământ cu predare în limba română la nivel liceal din Ungaria - Liceul "Nicolae Bălcescu", dar şi cele mai importante publicaţii de limbă română: săptămânalul "Foaia românească" şi publicaţia lunară "Cronica".

Reprezentantul Autoguvernării româneşti, Tiberiu Juhasz, a povestit jurnaliştilor veniţi într-o vizită de documentare organizată de Centrul Regional PER pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, că potrivit ultimului recensământ, din 2001, în Ungaria erau declaraţi 10.740 de români, iar peste 8.500 dintre ei erau vorbitori de limbă română. Potrivit estimărilor, în această ţară ar trăi însă între 15.000 şi 20.000 de români. Numai în Oraşul Gyula, care numără circa 35.000 de oameni, sunt în jur de 7.500 de membri ai comunităţii româneşti.

Tiberiu Juhasz susţine că prima prezenţă românească în Ungaria datează din secolul XIII, însă o prezenţă masivă a acestei comunităţi a apărut abia în secolul XV.

Majoritatea românilor stabiliţi în Ungaria sunt creştini ortodocşi, în Gyula existând şi Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, care face parte din Mitropolia Banatului.

„Avem 21 de parohii în care slujesc 11 preoţi de mir, unii născuţi în Ungaria, cu cetăţenie maghiară şi care au făcut studii de teologie în România, iar alţii au venit ca misionari ca să slujească la parohiile româneşti din Ungaria. În 1999 a venit aici primul episcop. (...) Majoritatea parohiilor se întind de-a lungul graniţei cu România, pentru că au rămas aici după trasarea graniţelor în anul 1920. Mai avem parohii româneşti şi în Budapesta, la Szegedin, în Cenadul românesc, precum şi în Bihorul unguresc”, a explicat episcopul Siluan Mănăilă.

Catedrala episcopiei din Gyula are o vechime de 200 de ani şi a fost construită de creştinii şi credincioşii români stabiliţi acolo, fiind foarte aproape de vechea cetate a Gyulei. Clădirea episcopiei, ca şi a altor biserici româneşti din Ungaria, necesită reparaţii importante, precum şi refacerea picturii, însă banii sunt greu de obţinut.

„Biserica ar trebui să sprijine în continuare clădirile bisericilor, pentru că în multe dintre ele avem probleme cu restaurarea. Numai reparaţiile din catedrală necesită câteva milioane bune de forinţi. Sunt multe biserici care au nevoie de sprijin şi, din păcate, din partea credincioşilor, sprijinul financiar este prea mic pentru a putea rezolva problema aceasta. Statul maghiar ne ajută, dar nu în privinţa restaurării. Mai sunt programe europene pe care încercăm să le accesăm, dar şi aici sunt probleme pentru că multe dintre ele sunt mai degrabă pentru refacerea punctelor turistice, decât pentru clădiri bisericeşti”, a precizat episcopul român.

Reprezentantul bisericii româneşti a vorbit şi despre pericolul pierderii identităţii, acesta recunoscând că numărul credincioşilor care vin la biserică în fiecare duminică nu este foarte mare. Potrivit episcopului Siluan Mănăilă, la slujbele ţinute în limba română în fiecare duminică participă între 30 şi 60 de credincioşi, o posibilă explicaţie fiind numărul redus al românilor din comunitatea de acolo.

Totodată, reprezentantul bisericii recunoaşte că mulţi dintre cei stabiliţi acolo au renunţat să mai vorbească româneşte.

„Chiar dacă mulţi nu mai vorbesc româneşte, cel puţin şi-au păstrat conştiinţa faptului că ei sunt români, iar bisericile româneşti de aici sunt poate cel mai important lucru în viaţa lor şi a familiilor lor. În anumite localităţi, situaţia economică a oamenilor s-a dezvoltat, dar din punct de vedere spiritual ei pot câştiga din păstrarea legăturilor cu România. Sunt copii care termină aici studiile şi obţin apoi burse, prin ambasadă, în România. Aceasta e situaţia cea mai fericită pentru că învaţă româneşte, se integrează în mediul universitar. Este una din cele mai importante căi de păstrare a identităţii româneşti”, consideră episcopul.

De altfel, pericolul pierderii identităţii nu este prezent doar în Gyula. Întreaga minoritatea românească din Ungaria pare să-şi uite limba, deoarece copiii nu mai vorbesc româneşte nici măcar în familie, mai ales că acestea, de obicei, sunt mixte. Astfel, şcoala este singurul loc unde aceştia pot dobândi măcar cunoştinţe minime de limbă maternă. Însă nici situaţia şcolilor româneşti de acolo nu este printre cele mai fericite, instituţiile confruntându-se cu probleme financiare şi fiind de multe ori în pericol de desfiinţare sau comasare.

”Cheltuielile pentru funcţionarea şcolilor trebuie să fie acoperite din bugetul administraţiei locale. Astfel, anual, fiecare instituţie primeşte o anumită sumă calculată pe cap de copil. Daca sunt puţini elevi, banii alocaţi nu acoperă cheltuielile decât în proporţie de 50-60 la sută şi atunci, în fiecare an, Autoguvernarea românească pe ţară este şantajată că dacă nu contribuie cu fonduri vor desfiinţa şcoala sau că o vor comasa cu alta din satul vecin”, a explicat şeful oficiului Autoguvernării, Tiberiu Juhasz.

În Ungaria funcţionează mai multe şcoli bilingve în 12 localităţi, în aceste instituţii o parte a materiilor predându-se în limba minorităţii, iar altă parte în maghiară. De asemenea, mai există unităţi de învăţământ în care limba română se predă doar ca obiect de studiu.

În şcoala românească din Bătania învaţă 57 de elevi. Directorul unităţii de învăţământ, Iulia Olteanu, a explicat că învăţământul românesc s-a confruntat cu probleme între cele două războaie, nu din cauza faptului că nu erau copii, ci pentru că nu erau dascăli cunoscători de limba română. Şcoala românească şi-a reluat activitatea din 1945, sub formă de şcoală de stat.

“În funcţie de nivelul clasei la limba română, şcoala decide în ce proporţie şi la ce materii foloseşte limba maternă. Sunt unele discipline, spre exemplu fizica, ce nu pot fi predate în română, pentru că este greu de înţeles şi în ungureşte. Vorbim româneşte la sport, muzică, desen, limba română sau la geografie şi chiar matematică. Totodată, avem mai multe activităţi româneşti extraşcolare: dansuri populare româneşti, cerc dramatic. Nu avem ca disciplină istoria României, ci doar cultură românească”, a declarat Iulia Olteanu.

Directorul şcolii româneşti din Bătania a precizat că la instituţia pe care o conduce, proaspăt refăcută, vin atât copii de origine română cât şi din familii mixte sau chiar şi maghiari. În ultima perioadă, mai multe familii de români s-au stabilit acolo, dar şi-au păstrat locul de muncă în Arad şi au preferat să păstreze şi şcoala copiilor tot în România.

“Dacă ar veni mai mulţi, ne-am întări bazele şi poate s-ar comunica mai mult româneşte. Copiii care au venit pe parcurs la noi, fără să ştie deloc româneşte, învaţă limba dar nu vorbesc pentru că le e mai uşor în ungureşte”, spune cu regret directorul Olteanu.

Potrivit cadrului didactic, mai multe sute de familii de români s-au mutat în ultimul timp în Bătania, dar este vorba de pensionari sau de oameni care şi-au luat case fără să locuiască acolo. Preţul unei case variază între opt şi zece milioane de forinţi, deşi cu câţiva ani în urmă era doar două - trei milioane. Localnicii cred că românii sunt cei care au ridicat valoarea caselor din Bătania.

“Am înţeles că ar fi vreo 400 de familii. Şcoala noastră ar fi avantajată dacă ar veni mai mulţi copii români, pentru că limba românească ar fi mai vie. Majoritatea copiilor de aici nici în familie nu mai vorbesc româneşte. Transmiterea firească a limbii, nu mai are loc”, a explicat Iulia Olteanu.

Referitor la numărul copiilor care învaţă în şcoala pe care o conduce, ea susţine că nu e deloc neînsemnat.

“Ca să înţelegeţi, 57 de copii la şcoală, deşi pare puţin, nu este, pentru că între 50 şi 60 de copii se nasc aici anual şi sunt trei şcoli: una maghiară (care are 420 de copii, deşi în urmă cu zece ani erau 800), iar în cea română acu zece ani erau 24 de copii. Şi acum avem clase cu doi copii, clasa a IV-a şi a VI-a. Oraganizăm în aceste două clase predare simultană la anumite materii, precum muzică, desen, sport”, a mai spus directorul instituţiei.

În şcoala din Bătania sunt 11 cadre didactice şi doar două nu ştiu româneşte. În opinia Iuliei Olteanu, şcolile minorităţilor trebuie să funcţioneze ca instituţii independente pentru că în momentul în care ar fi comasate ca specialitate cu o şcoală care aparţine majorităţii, aceasta şi-ar pierde identitatea culturală şi toate dedesubturile necesare păstrării ei.

Pericolul pierderii identităţii ameninţă întreaga comunitate de români din Ungaria, singura cale de păstrare a tradiţiilor şi limbii române vii fiind, în opinia reprezentanţilor românilor de aici, păstrarea bisericilor şi şcolilor româneşti.
  • Mediafax
Citeşte mai multe despre:   copii,   scoala,   diaspora,   romani ,   Ungaria,   limba,   romănă,   romănilor,   romăneşti,   romăneşte,   romaneasca,   vorbesc,   gyula

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Poliţia Rutieră: 10 accidente soldate cu 10 persoane rănite în ultimele 24 de ore, în Capitală

Poliţia Rutieră: 10 accidente soldate cu 10 persoane rănite în ultimele 24 de ore, în Capitală
În ultimele 24 de ore, în Capitală s-au produs 10 accidente rutiere soldate cu 10 persoane rănite ușor, anunță Brigada Rutieră din DGPMB. Traficul rutier este deviat sau restrucționat, ca urmare a...

Veste proastă pentru Băsescu de la Maia Sandu

Veste proastă pentru Băsescu de la Maia Sandu
Președintele ales al Republicii Moldova a declarat, ieri, că nu îi va reda, din oficiu, lui Traian Băsescu, cetățenia basarabeană, retrasă de Igor Dodon, prin decret. Conform...

9 motive ca să vă vaccinați anti-COVID

9 motive ca să vă vaccinați anti-COVID
Românii sunt destul de reticenți față de vaccinarea anti-COVID, după cum reiese din sondajele realizate luna trecută, iar lipsa de informații cu privire la noile tipuri de vaccinuri, pe bază de ARN, neîncredere...

Fostul lider al clanului Duduianu a murit în penitenciar

Fostul lider al clanului Duduianu a murit în penitenciar
Nicolae Duduianu, tatăl lui Emi Pian, liderul clanului interlop Duduianu din Capitală, a murit în Penitenciarul Mioveni. Potrivit Antena 3, Nicolae Duduianu a murit, noaptea trecută, în urma unui...

Președintele și premierul, felicitați de comuniștii din Vietnam

Președintele și premierul, felicitați de comuniștii din Vietnam
Secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, Nguyen Phu Trong, care este şi preşedintele ţării, a transmis un mesaj de felicitare omologului său din România, Klaus Iohannis, cu ocazia celei de-a 102-a...

Paradă Verde cu roabă şi hârleţ

Paradă Verde cu roabă şi hârleţ
Pentru că a fost cel mai secetos an din istoria recentă a României și fiindcă autorităţile s-au remarcat prin inacţiune, voluntarii Greenpeace au organizat o Paradă Verde, de Ziua Naţională a României. La...

Steagul României, arborat pe vârf de munte

Steagul României, arborat pe vârf de munte
Galerie Foto Ziua României a fost sărbătorită, ieri, și pe vârf de munte, pe mai multe creste din Carpați, unde temerarii au arborat tricolorul. Cel mai spectaculos moment a fost arborarea drapelului României pe Vârful...

România din turtă dulce, cu tricolor

România din turtă dulce, cu tricolor
Galerie Foto Unii cred că România are formă de inimă – alţii, de turtă dulce. Mai ales de Ziua Naţională. Din Bucureşti până-n Târgovişte, cofetari sau brutari cu imaginaţie şi-au ornat vitrinele cu dulciuri având...

Paradă inedită a umaniștilor în Piața Constituției

Paradă inedită a umaniștilor în Piața Constituției
 Umaniștii au onorat Ziua Națională a României cu o paradă surprinzătoare în fața Palatului Parlamentului. Respectând regulile sanitare de prevenție stabilite de autorități, membrii PPU (social-liberal)...

Dana Gîrbovan, mesaj cu subînțeles de 1 Decembrie

Dana Gîrbovan, mesaj cu subînțeles de 1 Decembrie
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinte al UNJR şi viitor preşedinte al Curţii de Apel Cluj, a transmis un mesaj unitate şi libertate, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Aceasta...

Klaus Iohannis a făcut campanie electorală, de Ziua Națională, la Arcul de Triumf

Klaus Iohannis a făcut campanie electorală, de Ziua Națională, la Arcul de Triumf
Ceremonia de la Arcul de Triumf din București, de ieri, unde au participat doar oficialitățile și o parte dintre politicieni, a fost un nou prilej pentru președintele Klaus Iohannis de a face campanie mascată PNL...

Atac din partea USR-PLUS la adresa liberalilor, pentru prelungirea carantinei în Alba Iulia

Atac din partea USR-PLUS la adresa liberalilor, pentru prelungirea carantinei în Alba Iulia
Nici la Alba Iulia, ceremoniile dedicate Zilei Naționale nu au avut loc așa cum s-a întâmplat în alți ani, mai ales că autoritățile locale au decis să prelungească, cu încă...

Vaccinul împotriva SARS-CoV-2 este pe drum!

Vaccinul împotriva SARS-CoV-2 este pe drum!
Agenţia Europeană a Medicamentului va decide pe 29 decembrie dacă are suficente date care să dovedească eficienţa şi siguranţa vaccinului anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer BioNTech. Pentru vaccinul Moderna va...

MAE: Niciun cetățean român nu a fost afectat în urma incidentului rutier din Trier

MAE: Niciun cetățean român nu a fost afectat în urma incidentului rutier din Trier
 Ministerul Afacerilor Externe precizează că niciun cetățean român nu a fost afectat în urma incidentului rutier produs marţi după-amiază în orăşelul german Trier. „Ministerul Afacerilor Externe,...

Medicul Virgil Musta: La apariția oricărui simptom care ar putea sugera că sunteți răcit, izolați-vă la domiciliu

Medicul Virgil Musta: La apariția oricărui simptom care ar putea sugera că sunteți răcit, izolați-vă la domiciliu
Medicul epidemiolog Virgil Musta recomandă persoanelor răcite să se izoleze acasă la orice simptom, să ceară evaluare la spital în cazul în care au febră mare 3-4 zile, tuse seacă, dureri toracice, dureri de ca...
Serviciul de email marketing furnizat de