Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O tehnologie nouă ce urmăreşte să elimine bolile genetice încă din stadiul de embion se dezvoltă în laboratoarele americane.
Spre deosebire de metodele clasice de fertilizările a ovulului, tehnica presupune trei “actori” principali, nu doi, pentru conceperea unui copil. Pe lângă bărbat şi femeie, mai este nevoie de un donator. Acest proces funcţionează prin intervenţia asupra ADN-ului din ovulul nefecundat al unei femei care şi-ar dori cu ardoare un copil perfect sănătos, cu o variantă de ADN exceptată de boli genetice, provenite de la un terţ donator.
Până în prezent, această tehnică a fost folosită de către ameicani numai la maimuţe, dar specialiştii susţin că, în momentul actual, ar fi suficient de perfecţionată şi sigură pentru a fi folosită şi la om, scrie bloomberg.com.
Acest procedeu schimbă doar o mică parte, specifică, a codului genetic al individului respectiv, astfel încât viitorul copil va moşteni într-o proporţie foarte mare caracteristicile fizice ale părinţilor săi, dar “zestrea” lui genetică va proveni de la trei persoane – mama, tata şi terţul donator - îi va rămâne pe viaţă.
Şi nu numai atât, pentru că, dacă în urma unui astfel de proces se va naşte o un copil de sex feminin, viitoarea mămică modificată genetic îşi va perpetua la invinit genele ei modificate prin viitorii urmaşi, explică Phil Yeske, cercetătorul-şef al Fundaţiei “United Mitochondrial Disease”. “Este încă un teritoriu insuficient conturat. Schimbări permanente în linia genetică a unei fiinţe umane nu au fost făcute până acum şi nu putem şti ce se va întâmpla cu viitoarele generaţii”, a adăugat el.
Administraţia pentru alimente şi medicamente din SUA, FDA va organiza un forum cu specialiştii pentru a analiza această problwemă. Apoi va decide dacă le va permite cercetătorilor de la Universitatea Healt&Science din Portland să testeze acest program şi pe oameni.
Procedura genetică ar putea exclude bolile mitocondriale care trec prin organismul femeii şi au o incidenţă de 1 la 4000 de persoane. Profesorul Vamsi Mootha care predă biologia sistemelor şi medicina la Harvard Medical School, în Boston şi este specializat în boli mitocondriale a afirmat că această tehnică nu este o procedură care “repară” mitocondriile, ci “este destinată să prevină bolile”.
Nu în ultimul rând, cercetarea ridică semne de întrebare şi în privinţa eticii, considerând că tehnica va permite crearea unor “copii de designer”, asemenea unor obiecte de lux din care alegi marca preferată. (S.Stancu)
