Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adoptarea de Parlamentul European a unei rezoluţii prin care i se cere Executivului European să interzică folosirea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri a "divizat" grupul românilor din Legislativul Uniunii Europene.
Rezoluţia a fost iniţiată de 17 europarlamentari din 6 familii politice. Printre ei, europarlamentarul socialist Daciana Sârbu şi liberala Renate Weber.
Deşi, la nivelul întregului for european, votul a fost zdrobitor în favoarea documentului (488 de voturi favorabile, 48 împotrivă), el a scos la iveală nivelul de disciplină al europarlamentarilor români, atât în funcţie de recomandarea de vot a familiei politice din care fac parte, cât şi la nivel naţional.
La nivelul ţărilor reprezentate în Legislativul european, ţara cu cea mai redusă coeziune la vot a fost Suedia (20%), urmată de Bulgaria (34%) şi de România (36%), după cum reiese dintr-o statistică a organizaţiei VoteWatch.
De remarcat că toţi europarlamentarii ungari prezenţi au votat "da", indiferent de grupul din care fac parte.
Cu o singură excepţie, grupurile politice din Parlamentul European le-au recomandat membrilor să voteze în favoarea rezoluţiei. Cel mai indisciplinat grup a fost cel al liberalilor europeni, a căror recomandare pe linie de grup fusese abţinerea de la vot. Astfel, dintre cei 71 de liberali prezenţi la vot, 21 au votat pentru, 10 au votat împotrivă, iar 40 s-au abţinut. Prin urmare, 40 de membri au fost loiali liniei partidului, iar 31 i s-au împotrivit.
Europarlamentarii români din acest grup au votat astfel: Cristian Buşoi - da (indisciplinat), Ramona Mănescu - abţinere (loială), Norica Nicolai abţinere (loială), Adina Vălean - nu (indisciplinată), Renate Weber - da (indisciplinată).
Fără prea mare coeziune a votat şi Grupul Europa pentru Libertate şi Democraţie (EFD). Dintre cei 19 parlamentari prezenţi, 14 au votat "disciplinat", adică în favoarea propunerii, în timp ce 5 intră în categoria "rebelilor", cu 4 voturi împotrivă şi o abţinere.
Popularii europeni (PPE) au menţinut în proporţie de 77% linia generală a grupului, care a recomandat un vot favorabil. Au votat "pentru" 191 de europarlamentari din 225 prezenţi. Împotriva curentului au votat 34 de membri ai PPE (25 de voturi împotrivă şi 9 abţineri).
Dintre românii care fac parte din PPE, cei mai mulţi au votat diferit faţă de linia partidului, adică au spus "nu" proiectului. Disciplina de partid a fost urmată doar de Monica Macovei, Csaba Sogor, Laszlo Tokes şi Iuliu Winkler, care au votat "pentru".
Cel mai disciplinat grup a fost cel al Stângii Europene Unite şi al Ecologiştilor nordici (GUE-NGL). Toţi cei 27 de europarlamentari prezenţi au votat în favoarea documentului.
Loial au votat şi "verzii", cu doar doi parlamentari care s-au abţinut şi n-au respectat recomandarea de vot pozitiv dată la nivelul partidului.
Din rândul social-democraţilor, 92% au respectat recomandarea pe linie de partid - un vot pozitiv. Social-democraţii români au votat "loial" cu o singură excepţie - votul negativ al lui Ioan Mircea Paşcu.
Conservatorii şi reformiştii europeni (ECR) a spus "da" în proporţie de 90%, cu două abţineri la nivelul celor 31 de membri prezenţi la vot.
Europarlamentarii reuniţi sub umbrela grupului independenţilor au votat, în general, conform liniei generale a ţării din care provin. Românii George Becali, Corneliu Vadim Tudor şi Claudiu Ciprian Tănăsescu au votat în favoarea documentului.
Ce implicaţii are adoptarea de către PE a acestui document explică Doru Franţescu, director al Institutului European pentru Democraţie Participativă - Qvorum: "Rezoluţia adoptată este una nelegislativă, ceea ce înseamnă că ea nu are putere de lege, dar este un pas către elaborarea unei legi în acest sens. Pentru ca interzicerea tehnologiilor să devină lege pe teritoriul UE, trebuie ca mai întâi Comisia Europeană să reacţioneze la invitaţia pe care i-a adresat-o Parlamentul şi să iniţieze o propunere legislativă în acest sens.
Odată finalizată, propunerea va trebui să parcurgă procesul legislativ, trebuind să fie adoptată de cele două ramuri legislative: Consiliul şi Parlamentul European. Acest proces poate dura chiar şi doi ani".
