România şi Bulgaria nu sunt binevenite, pentru moment, în spaţiul Schengen, alături de 25 de ţări în mare parte membre ale UE. Această părere este împărtăşită deopotrivă de Franţa şi Germania, care au condiţionat aderarea celor două ţări de supravegherea frontierelor şi lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, comentează Euronews.
Analistul Elizabeth Collet de la Institutul pentru politicile migraţioniste, un think-tank din Washington, este de părere că Franţa şi Germania au dificultăţi politice să se arate deschise faţă de imigraţie. Collet aminteşte de precedentul Greciei – Grecia a fost respinsă la “examen” de trei ori înainte de a adera la Schengen, iar astăzi are cele mai mari dificultăţi pentru a-şi păzi frontiera cu Turcia. “Poate că există şi o nelinişte legitimă privind frontiera greacă”, opinează Collet, adăugând: “În prezent, frontiera greacă este o zonă de tensiune. Şi dacă Bulgaria ar intra în Schengen, ea ar deveni viitoarea zonă frontalieră de tensiuni pentru imigraţia ilegală, or acesta este un motiv de îngrijorare pentru unele ţări”.
Ungaria, care prezidează Uniunea Europeană, trebuie să prezinte până în luna iunie o listă a exigenţelor puse României şi Bulgariei. Intrarea lor poate fi blocată prin veto de o singură ţară, aminteşte Euronews, citată de Agerpres.
Vineri au fost dezbătute la Bruxelles rapoartele României şi Bulgariei de către Grupul de lucru pentru evaluare Schengen (Sch-EVAL). Nici unul dintre documente nu a fost adoptat. O nouă întâlnire a Sch-EVAL va avea loc la 28 ianuarie.
Raportul privind România a fost acceptat de majoritatea statelor membre, existând o singură rezervă de examinare a textului – din partea Franţei, care a cerut mai mult timp pentru analizarea acestuia. Am primit însă şi bile albe: Grupul Sch-EVAL a apreciat că echipamentele şi sistemele utilizate pentru sistemul naţional SIS (N.SIS) şi SIRENE sunt de cea mai înaltă calitate, iar Sistemul de Informaţii Schengen a fost bine integrat în aplicaţiile cunoscute deja de autorităţile implicate. Au fost apreciate organizarea, personalul şi standardele de securitate ale Biroului SIRENE, precum şi faptul că accesul în arhivă şi în locaţia serverului este controlat prin scanarea retinei. Pe de altă parte, în cadrul Biroului SIRENE, România aplică toate recomandările catalogului de bune practici.
“Comitetul de evaluare a apreciat foarte buna pregătire tehnică a personalului”, care a dovedit o bună pregătire teoretică şi cunoaşterea procedurilor Schengen. Au fost apreciate existenţa de materiale de training e-learning disponibile pe intranet şi disponibilitatea materialelor de documentare privind SIS, precum şi faptul că ofiţerii de patrulare sunt dotaţi cu mai multe tipuri de terminale mobile (TETRA, PDA), care permit interogarea sistemului SIS.
Presiunea decizională pe raportul României nu mai este, în realitate, atât de mare acum, deoarece Bulgaria are probleme tehnice mari şi are nevoie de cel puţin două luni pentru remedierea situaţiei, potrivit unor surse europene, citate de Agerpres. Acestea susţin că este posibil ca, în martie, în Bulgaria să fie trimisă o misiune de reevaluare pe frontiera terestră externă, ceea ce înseamnă că nu se va putea lua o decizie privind extinderea spaţiului Schengen la reuniunea Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 24 februarie.
În ziua prezentării celor trei rapoarte (unul pentru România, două pentru Bulgaria), Comisia Europeană şi-a reiterat poziţia privind neimplicarea sa în deciziile despre extinderea spaţiului Schengen.
“Ştim că astăzi (vineri – n.n) are loc o reuniune a grupului Sch-EVAL, în care se discută rapoartele despre România şi Bulgaria. Comisia este doar observator la discuţiile din cadrul acestui proces. În final, decizia de a ridica graniţele interne dintre România, Bulgaria şi restul statelor membre revine Consiliului, prin unanimitate”, a declarat Olivier Bailly, purtător de cuvânt al CE, citat de Agerpres.