Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce Dubai World, cea mai mare companie de stat din emiratul arab, a cerut un răgaz de şase luni pentru a-şi onora datoriile contractate, la burse s-a produs panică. Un eventual faliment al Dubaiului, socotit unul dintre miracolele creşterii economice, dă fiori unor ţări din Europa de Est afectate de recesiune, între care şi România.
Emiratul Dubai a cerut creditorilor un moratoriu până în mai 2010, pentru plata creanţelor companiei de stat Dubai World, în valoare de 59 de miliarde de dolari. Şocul anunţului făcut miercuri de două dintre grupurile conducătoare ale conglomeratului Dubai World şi de filiala imobiliară a acestuia, Nakheel, promotoarea celebrelor construcţii ale insulelor artificiale paradisiace în formă de palmier, a fost cu atât mai puternic, cu cât nimeni nu s-ar fi aşteptat la un astfel de "cataclism" ce ar putea duce la falimentul statului, într-un moment când toată lumea credea că "ochiul ciclonului" recesiunii se depărtase, comentează Le Monde. Dubai World este "coloana vertebrală" a economiei acestei mici şi prospere naţiuni din Golf, considerată a fi "pilonul" federaţiei Emiratelor Arabe Unite. Datoria conglomeratului reprezintă cea mai mare parte din cea a emiratului, estimată la aproximativ 90 de miliarde de dolari.
FINANŢARE MASIVĂ
Finanţarea expansiunii economice a acestui holding a generat datorii colosale faţă de investitori, în special faţă de "fratele" vecin, Abu Dhabi, dar şi faţă de băncile internaţionale. Neplata datoriei ar putea duce la falimentul statului. Deşi asemenea cazuri sunt destul de rare, nu sunt însă excluse. Cum s-a întâmplat şi în 2001 cu Argentina, care nu a putut să-şi plătească datoria externă, ceea ce a generat profunde tulburări sociale şi o criză gravă, care este resimţită şi acum. Scenariul este încă posibil, mai ales în condiţiile recesiunii, după cum avertizează Moody's, care a anunţat că datoria publică la nivel mondial a crescut în perioada 2007-2010 cu 45%. În esenţă, mecanismul este următorul: guvernele statelor aflate în criză financiară, obligate să ajute populaţia şi băncile, se îndatorează masiv pentru finanţarea deficitelor, iar pieţele devin circumspecte faţă de plasamentele în obligaţiuni guvernamentale şi faţă de titlurile emise de unele state. "Problemele apar atunci când pieţele îşi pierd încrederea în capacitatea statelor de a rambursa datoriile", a explicat Juan Carlos Rodado, analist la Natixism, care a mai precizat că statele est-europene sunt încă afectate de retragerea de fonduri de către investitorii străini din cauza recesiunii, printre cele mai expuse fiind România, ţările baltice şi Ucraina, unde există şi o mare instabilitate politică. Guy Longueville, analist la BNP Paribas, a adăugat că, pentru a continua atragerea de investitori, aceste state au acceptat împrumuturi cu dobânzi mari, ceea ce a generat datorii mari. Până în prezent, Fondul Monetar Internaţional şi băncile au sprijinit statele cu probleme, dar, o dată cu atenuarea crizei, politica FMI s-ar putea schimba, riscul contagiunii urmând a fi eliminat în consecinţă, consideră la rândul său Agnes Benassy-Quere, analist la Centrul pentru Studii Prospective şi Informaţii Internaţionale. FMI a amânat recent furnizarea unei noi tranşe pentru România.
