Engleza rămâne cea mai predată limbă străină în Europa, vârsta la care copiii încep să o înveţe fiind în scădere

Engleza este cea mai predata limba straina in Europa, se arata intr-un studiu comandat de Comisia Europeana, realizat in 32 de tari (cele 27 de state membre, Croatia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Turcia), tendinta care s-a accentuat considerabil din 2004/05.

In gimnaziu si la in cadrul invatamantului liceal general, procentajul studentilor care invata engleza depaseste 90%. Doar o mica parte dintre elevi (0-5%, in functie de fiecare tara) invata alte limbi decat engleza, franceza, spaniola, germana si rusa.

Copiii din Europa incep studiul limbilor straine la varste din ce in ce mai fragede, cei mai multi intre 6 si 9 ani. In ultimii 15 ani, majoritatea tarilor au redus varsta de incepere a studiului obligatoriu al limbilor straine, iar unele au inclus limbile straine in programa prescolara; de exemplu, comunitatea germanofona din Belgia ofera copiilor lectii de limbi straine de la varsta de 3 ani.

Raportul intitulat Key Data on Teaching Languages at School in Europe 2012 (Date de referinta privind predarea limbilor in scolile din Europa 2012) confirma faptul ca engleza este categoric cea mai predata limba straina in aproape toate tarile europene, urmata de departe de franceza, spaniola, germana si rusa.

'Diversitatea lingvistica si culturala este unul dintre atuurile majore ale Uniunii Europene', a declarat Androulla Vassiliou, comisarul pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret.

'Invatarea limbilor faciliteaza comunicarea intre tari si popoare si incurajeaza mobilitatea transfrontaliera si integrarea migrantilor. Ma bucur sa constat ca pana si cei mai tineri dintre cetatenii nostri au parte de bucuria de a descoperi limbile straine. Ii incurajez, de asemenea, pe cei interesati sa nu se limiteze la cele mai vorbite limbi straine, pentru a putea aprecia cu adevarat incredibila diversitate lingvistica a Europei'.

Raportul subliniaza ca un numar tot mai mare de elevi studiaza acum doua limbi timp de cel putin un an in cadrul invatamantului obligatoriu. In medie, in anul scolar 2009/2010, 60,8% dintre elevii de gimnaziu invatau doua sau mai multe limbi straine, ceea ce inseamna o crestere de 14,1% fata de anul scolar 2004/2005. In aceeasi perioada, proportia elevilor de scoala primara care nu invatau o limba straina a scazut de la 32,5% la 21,8%.

Raportul confirma intre altele o constatare destul de surprinzatoare, si anume ca putine sunt tarile care le impun profesorilor de limbi straine, in perioada de stagiu, sa petreaca o perioada de timp in strainatate pentru imersiune lingvistica. Numai 53,8% dintre profesorii de limbi straine care au participat la studiul european recent publicat cu privire la competentele lingvistice (IP/12/679) afirma ca au studiat mai mult de o luna intr-o tara in care se vorbeste limba pe care o predau.

Aceasta cifra medie ascunde insa o mare varietate de situatii: in timp ce 79,7% dintre profesorii spanioli au studiat mai mult de o luna limba aleasa intr‑o tara in care aceasta se vorbeste, numai 11% dintre profesorii din Estonia au avut o experienta similara. Pornind de la aceste constatari, se pune intrebarea daca expunerea viitorilor profesori la limba pe care o predau in tara unde aceasta se vorbeste ar trebui sa fie considerata un criteriu al calitatii in formarea profesorilor.

Importanta invatarii limbilor va constitui un subiect principal la conferinta intitulata 'Multilingvismul in Europa', organizata de Comisie la Limassol, in Cipru, in perioada 26-28 septembrie. Cu acest prilej, comisarul Vassiliou va sustine discursul inaugural.
Comisia Europeana promoveaza multilingvismul si invatarea limbilor, avand ca principale obiective 1) sa incurajeze dialogul intercultural si incluziunea sociala, 2) sa-i ajute pe cetateni sa-si dezvolte simtul apartenentei la UE, 3) sa creeze oportunitati pentru tinerii care doresc sa studieze si sa lucreze in strainatate si 4) sa faciliteze accesul la piete noi pentru intreprinderile din UE care concureaza la nivel international.

Scopul vizat este o Europa in care sa se predea oricui de la o varsta foarte frageda cel putin doua limbi straine pe langa limba materna. Obiectivul 'limba materna +2' a fost stabilit de sefii de stat si de guvern din UE la reuniunea la nivel inalt de la Barcelona din martie 2002. Pentru a incuraja progresele catre indeplinirea acestui obiectiv, noua strategie a Comisiei privind regandirea competentelor, care urmeaza sa fie adoptata in noiembrie, va propune criterii de referinta pentru invatarea limbilor.