Europa începe războiul cu energia atomică

Germania şi-a închis pentru o perioadă de trei luni şapte reactoare construite înainte de 1980, Bulgaria trebuie să reia documentaţia pentru proiectul centralei de la Belene, iar Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, vrea ca în restul Uniunii Europene (UE) să se facă "teste de stres" pentru a verifica sigu­ranţa centralelor atomice din blocul comunitar.

Europa este gazda a circa 150 de reactoare şi multe state doresc noi unităţi pentru a atinge securitatea energetică şi a depinde mai puţin de Rusia şi Gazprom. De asemenea, Rusia a cerut revizuirea programului său nuclear, în lumina evenimentelor din Japonia. Rusia este unul dintre principalii exportatori de tehnologie nucleară din lume, iar tehnologia sa va fi instalată în centrala pe care bulgarii o plănuiesc pentru construire pe Dunăre, la Belene.

Bulgaria va trebui să îşi reexa­mineze proiectul centralei de la Belene, a declarat ieri Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie. Oettinger a făcut declaraţiile într-un interviu pentru un post de radio german, potrivit Bloomberg. El a spus că Bulgaria trebuie să facă noi studii tehnologice şi geologice.

Traicho Traikov, ministrul bulgar al Energiei şi Economiei, a spus că "va solicita informaţii adiţionale şi garanţii de la producător şi de la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (IAEA – n.r.) de la Vie­na", potrivit Novinite.

Realizarea centralei de la Belene este în suspans, deoarece bulgarii nu au finanţare, se ceartă cu ruşii în pri­vinţa preţului, partenerii germani de la RWE s-au retras. În plus, nu vor să fie prea dependenţi de Rusia, ştiut fiind că şi gazoductul South Stream trece prin Bulgaria şi mai au planuri şi pentru un oleoduct pe ruta Burgas-Alexandropolis, în Grecia. Ideea centralei de la Belene a apărut iniţial în anii ’80, dar abia în 2005 Bulgaria a acordat realizarea proiectului companiei ruse Atomstroyexport, parte a gigantului de stat Rosatom. Contractul era pentru construcţia a două reactoare de 1.000 MW fiecare, de tipul B-466. Proiectul a stagnat din cauza neînţelegerilor dintre părţi. Rosatom a crescut preţul de la 4 mi­liarde de euro la 6,4 miliarde de euro din cauza întârzierilor, dar Bulgaria estimează că va costa doar 5 miliarde de euro.

Bulgaria mai are în funcţiune două reactoare nucleare ruse de 1.000 MW la centrala de la Kozlodui, care produc 38% din necesarul ţării. Patru unităţi au fost închise înainte de aderarea la UE. Guvernul mai ia în considerare realizarea a încă două reactoare tot la Kozloduy, scrie Bloomberg.

Cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat marţi închiderea imediată şi pentru o perioadă de trei luni a tuturor reactoarelor date în funcţiune în Germania "înainte de 1980", relatează AFP. În total, în Germania sunt şapte astfel de reactoare, deţinute de grupurile germane E.ON, RWE, EnBW şi cel suedez Vattenfall. "Vom demara un proces de veri­ficare a tuturor centralelor nucleare", a declarat cancelarul german în cadrul unei conferinţe de presă. Luni, Merkel anunţase un mortariu de trei luni privind prelungirea cu 12 ani a duratei de viaţă a centralelor nucleare.

Premierul rus, Vladimir Putin, a ordonat şi el o analiză a viitorului energiei atomice din ţara sa care să fie gata într-o lună. El a spus că centralele nucleare ruse nu sunt construite în zone seismice şi nici nu are astfel de planuri. China şi India reanali­zează şi ele programele nucleare, ceea ce ar afecta companii precum Areva din Franţa, General Electric din SUA sau firmele ruse. India urma să investească 175 de miliarde de dolari până în 2030 pentru unităţi de gene­rare a energiei nucleare unde ruşii de la Rosatom ar fi trebuit să construiască 14-16 reactoare. China intenţiona şi ea să construiască
27 de reactoare în cinci ani.

Rusia are 31 de reactoare nu­cleare şi vrea ca în 2025 energia nucleară să fie 25% din total. Ţara are mari ambiţii în domeniu, anunţând în 2006 că vrea să dea anual în folosinţă 2.000-3.000 MW până în 2030. Are 10 reactoare în construcţie, 14 planificate şi 30 propuse pentru realizare. Un alt mare suporter al energiei nucleare este Franţa, care are 58 de reactoare şi face lobby pentru ca energia nucleară să fie catalogată drept energie verde. Franţa produce 75% din energia sa doar din surse nucleare.

Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a cerut o reuniune de urgenţă a Agenţiei   Internaţionale pentru Energia Atomi­că (IAEA) săptămâna viitoare, după ce ieri s-a întâlnit cu liderii companiilor şi autorităţilor responsabile de energia nucleară din UE.

Nuclearelectrica a anunţat că centrala de la Cernavodă rezistă la cutremure de 8 grade şi că seisme de magnitudinea celui din Japonia (8,9 grade – n.r.) nu se întâmplă în Ro­mâ­nia, motiv pentru care realizarea unităţilor 3 şi 4 nu are de ce să fie oprită. Partidul Verde din România a cerut ieri închiderea treptată a unităţilor de la Cernavodă şi interzi­cerea construirii altora noi.

Zboruri redirecţionate şi ambasade relocate
Zboruri anulate, curse redirecţio­nate, echipaje în escale care nu se mai termină. Numeroase companii aeriene încep să ocolească anumite destinaţii din Japonia, ca măsură de precauţie în urma alertei nucleare, informează AFP. La măsuri de precauţie extreme a apelat şi o ambasadă europeană. Este vorba despre repre­zen­tanţa diplomatică a Austriei, care se va reloca de la Tokio la Osaka.

Air China şi compania taiwaneză EVA Airways au anunţat ieri că îşi anulează toate cursele către Japonia. Este vorba despre curse care presupuneau escale de o noapte în Ţara Soarelui Răsare. Companiile au anunţat că şi numărul pasagerilor ca­re au anunţat că renunţă la voiajul pla­nificat este extrem de mare. Luft­han­sa îşi inspectează aerona­vele pentru a detecta eventuale urme de ex­pu­ne­re la radiaţii şi şi-a redirec­ţionat spre Osaka şi Nagoya cursele care aveau drept destinaţie capitala ja­po­ne­ză Tokio. Măsura va fi în vi­goa­re "cel puţin până du­mi­ni­că", au de­cla­rat, pentru AFP, repre­zen­tanţii com­paniei germane. Itali­enii de la Alitalia îşi inspectează, de asemenea, la plecare şi la sosire, aero­navele care au drept destinaţie Ja­po­nia, iar pa­sa­gerii au dreptul să îşi amâne data ple­cării până la 31 martie, fără a plăti taxe suplimentare. Com­pania Air Fran­ce a menţinut cur­sele către To­kio, dar au inclus o escală la Seul, pen­­tru ca membrii echipajelor să nu fie obligaţi să petreacă multe ore pe te­ritoriul japonez. Cursele către Osa­ka se desfăşoară normal, au declarat re­­pre­zentanţii Air France. (Irina Cristea)

Căţei cu noroc
În Japonia, până şi animalele par să fie antrenate pentru a face faţă catastrofelor. Aşa s-a întâmplat şi cu doi căţei din oraşul Sendai, Towa, de 2 ani, din rasa Sheltie şi Melody, de 1 an, din rasa Golden Retriever. Când sunase alarma pentru tsunami după teribilul cutremur, căţeii erau în adăpostul lor, legaţi cu lese. Acasă erau doar Masaki Kikuchi şi fiica lui de 12 ani, Ki­ku­shi Kayo. Cealaltă fiică a lui Masaki, Koya, de 20 de ani, era la serviciu, la un restaurant din localitate. Auzind sunetul alarmei de tsunami, Masaki a ur­cat repede în dormitorul lui Kikushi şi a fugit cu ea spre un adăpost. Mai târ­ziu, în adăpost a ajuns şi Koya. Toţi trei reuniţi, şi-au dat seama abia arunci că lipseau căţeii, iar după ce au auzit ştirile despre dezastrul ce se pro­dusese în zona lor, erau siguri că patrupedele fuseseră ucise de val. Totuşi, minunea s-a în­tâm­plat. Când s-au întors, şi-au găsit casa în pi­cioa­re, iar căţeii se auzeau lătrând. "Eram distrus, am crezut că muriseră. Am fost fericit când i-am văzut, pentru că mă simţeam vinovat că îi lă­sa­sem acolo", le-a povestit Masaki reporterilor de la Wall Street Journal. Că­ţeii, nu se ştie prin ce mijloace, au reuşit să se elibereze din lesele care îi ţineau prizonieri în adăpostul lor şi au ajuns la etajul al doilea al locuinţe urcându-se pe o scară situată la exterior. Au stat acolo mai bine de două zile. "Nici acum nu-mi dau seama cum au reuşit să supravieţuiască", a mai spus Masaki, care locuieşte de 49 de ani în acea casă. (Sânziana Stancu)

Apocalipsa ajunge şi-n benzile desenate
Revistele de benzi desenate japo­ne­ze (denumite local "manga") abundă în poveşti cu şi despre ca­la­mităţi, după cum remarcă presa franceză. Este o altă modalitate prin care japonezilor li se spune ce să facă în caz de cutremur/tsunami. Potrivit Le Monde, nu lipsesc intrigile cu sinistraţi şi salvatori, cu scenarii apocaliptic, manga-urile fiind împărţite între cele serioase, hilare, mai puţin serioase (pentru copii) etc., în func­ţie de publicul-ţintă. În benzile de­se­nate Tokio Mew Mew (din anul 2000), care se adresează în special fetelor, personajul principal capătă, după un cutremur, aspect de felină şi puteri magice. În "Spiritul Soarelui", autorul îşi imaginează un cu­tre­mur distrugător, care fărâ­mi­ţea­ză mai multe insule mari. Rezultă un tsunami care "devorează" totul aproape în întreaga Japonie. Înfio­ră­torul scenariu nu se opreşte aici - pretinzând că aduce ajutoare în ar­hi­pelagul nipon, Armata chineză ocupă nordul Japoniei, în timp ce americanii se instalează în sud. Auto­rităţile de la Tokio au decis suspendarea vânzării în magazine a unor reviste manga care tratează asemenea de subiecte apocaliptice, precum şi transmiterea la televizor a unor anime-uri (animaţii) cu tema­tici similare. (Anca Aldea)