Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile de austeritate decise de guvernul socialist au scos din nou mii de oameni în stradă, în special la Atena şi Salonic. Potrivit AFP, Poliţia a estimat că numărul manifestanţilor a fost de aproximativ 30.000 de persoane. Protestul însoţeşte greva generală, care a paralizat ţara pentru a doua oară în această lună. La Atena manifestaţia a înregistrat episoade violente. Câteva sute de tineri au aruncat cu pietre înspre forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.
Grecii refuză să accepte programul cu care autorităţile se străduiesc să scoată ţara din criza fără precedent în care se găseşte. În 2009, Grecia a înregistrat un deficit de 12,7% şi o datorie publică de 300 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 120% din PIB. Planul de austeritate include o îngheţare a salariilor şi creşterea cu doi ani, până la 63 de ani şi jumătate, a vârstei medii de pensionare.
Transportul aerian, feroviar şi maritim au fost suspendate, iar şcolile, tribunalele, muzeele, siturile arheologice s-au închis. În alte sectoare, activitatea s-a desfăşurat la minima rezistenţă în sectorul bancar, sanitar sau al marilor întreprinderi. Nici un cotidian nu urma să apară pe tarabe azi, în condiţiile în care la ampla mişcare socială s-a raliat şi sindicatul jurnaliştilor.
Pe lângă greva şi protestele de stradă pe care le au de gestionat, autorităţile elene au primit alte veşti proaste de la Comisia Europeană, care a chemat ieri Grecia în justiţie pentru că nu a reuşit să recupereze ajutoarele de stat acordate ilegal mai multor sute de companii prin exonerări fiscale. Potrivit Reuters, preluat de Mediafax, guvernul elen a scutit de la plata taxelor anumite companii, cu activităţi variind de la producerea de maşini la minerit şi pescuit. Comisia a decis, ulterior, că aceste măsuri încalcă legislaţia europeană.
PRECEDENT PERICULOS
Presa străină arată că în cazul unei salvări a Greciei de către UE speculatorii vor ataca alte state cu o situaţie financiară asemănătoare. "Dacă va fi salvată, piaţa va merge după statele cu ADN similar. Şi când spun AND mă refer la ADN-ul financiar: deficite mari, deficite de cont curent. Şi aşa, dacă Grecia este salvată de Europa în vreun fel, problema s-ar putea pune la modul: să mergem după Spania.
Sau: să vedem cât de adânci pot fi cu adevărat buzunarele", spune Marc Chandler, strategul-şef pentru tranzacţii pe monede la banca de investiţii Brown Brothers Harriman.
Ţările sudice ale UE au fost mereu privite drept copiii-problemă ai finanţelor UE, scrie freeinternetpress.com. "Au minţit dincolo de mijloacele lor şi şi-au neglijat nevoia de a fi competitive, şi-au făcut în parte vizibile, în parte ascuse inteligent munţi de datorii, au evitat reformele dure", arată sursa citată. Aceste condiţii au existat dinainte ca euro să apară şi nu s-au îmbunătăţit după.
Statele zonei euro s-au făcut că nu văd. Iniţial s-au uitat în altă parte, deoarece nu voiau să pericliteze scopul comun, de a avea o monedă unică. Ulterior au beneficiat de existenţa euro. Economia germană a crescut foarte mult prin exporturi, fără a avea grija că euro se va aprecia, şi ar face exporturile mai puţin competitive. Înainte de introducerea euro în 1999, laureatul Nobel pentru economie Milton Friedman avertiza că moneda unică nu va rezista la prima sa criză şi că s-ar putea sparge după doar 10 ani.
Potrivit BaFin, autoritatea germană de reglementare financiară, băncile germane au achiziţionat obligaţiuni de la statele euro aflate în dificultate (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania) în valoare totală de 522,4 miliarde de dolari. Potrivit unui document intern ajuns la presă, băncile germane sunt "principalii creditori ai Spaniei şi Irlandei şi al doilea creditor important al Italiei".
În privinţa Greciei, băncile germane deţin obligaţiuni de 32 de miliarde e euro şi alte 10 miliarde de euro sunt deţinute de asiguratori. Hypo Real Estate, salvată de la faliment în criza financiară din 2008, are o expunere de 9,1 miliarde de euro pe Grecia, partial-naţionalizata Commerzbank are 4,6 miliarde de euro, iar LBBW şi BayernLB deţin obligaţiuni de 2,7 miliarde de euro si, respectiv, 1,5 miliarde.
Memo-ul german specifică faptul că, dacă toate cele cinci state sunt atinse de gripa financiară în acelaşi timp, atunci cele 522 miliarde de euro pe care băncile germane le au de recuperat de la aceste state sunt un risc sistemic.
COSMETIZAREA DATORIILOR
Italia a făcut eforturi mai mari decât Grecia pentru a cosmetiza situaţia financiară, a acuzat vicepremierul elen, Theodoros Pangalos, citat de Reuters. Italia s-a numărat printre primele 11 state care au adoptat euro, în ianuarie 1999. Grecia a intrat în zona euro în 2001, deoarece în 1999 nu îndeplinea condiţiile. Wall Street Journal a realizat acum câteva zile o listă cu mai multe tranzacţii financiare "exotice" făcute de state membre UE pentru a ascunde datoriile.
În 2000, Grecia preciza că a cheltuit 828 de milioane de euro pentru apărare, însă ulterior a arătat că de fapt a cheltuit 3,17 miliarde de euro. Autorităţile de la Atena au admis că au raportat cheltuieli militare mai mici cu 8,7 miliarde de euro între 1997 şi 2003.
Portugalia a clasificat drept achiziţii de acţiuni subvenţiile acordare metroului din Lisabona şi altor companii de stat. După aflarea adevărului, Eurostat a obligat în 2002 Portugalia să recalculeze datele raportate. Astfel, autorităţile au revizuit deficitul pentru 2001 de la 2,76 miliarde de euro, sau 2,2% din PIB, la 5,1 miliarde de euro, echivalentul a 4,1% din PIB, nivel peste limita tolerată în zona euro.
Condiţiile zonei euro sunt limitarea datoriilor la 60% din Produsul Intern Brut (PIB) sau un deficit bugetar anual sub 3% din PIB.
"BĂIEŢII DEŞTEPŢI"
Banca americană Goldman Sachs a intermediat 12 afaceri de tip swap pentru Grecia între 1998 şi 2001, potrivit presei internaţionale. În tranzacţii similare pentru Atena a fost implicată şi Credit Suisse, în aceaşi perioadă. Alt vinovat indicat este Deutsche Bank, care a executat pentru Portugalia tranzacţii de swap valutar între 1998 şi 2003. În acelaşi timp, băncile de investiţii fac acum bani din intermedierea tranzacţiilor pe care fondurile speculative le fac acum împotriva euro, pe baza slăbiciunilor financiare descoperite.
MODEL DE EVITAT
România va trebui să evite "reţeta" care a transformat Grecia în călcâiul lui Ahile al zonei euro: datorii mari, trai pe împrumuturi şi un aparat de stat nereformat. Singurul motiv pentru care situaţia actuală a României nu este aşa de periculoasă precum a Greciei este inistenţa cu care BNR s-a luptat cu pomenile electorale ale guvernărilor trecute.
"Nu mai trageţi de această economie, că se rupe", izbucnea în 2007 guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de la tribuna Parlamentului. Isărescu se lupta atunci cu pomenile electorale aruncate fără ca productivitatea să crească. An de an pensiile au fost majorate, cheltuielile bugetarilor au crescut, salariile la companiile de stat le băteau pe cele din mediul privat.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, declara şi el zilele trecute că situaţia din 2007 şi 2008 s-a bazat pe creşterea consumului şi prea puţin pe exporturi nete, iar acum s-a dovedit nesustenabilă. România a prins ultimul tren, deficitul de cont curent contractându-se de la 13,4% din PIB în 2007 la 11,8% din PIB în 2008 şi a ajuns la 4,3% din PIB anul trecut.
