Noi confruntări de stradă au fost înregistrate aseară la Belgrad. Mai mulţi manifestanţi au atacat un restaurant McDonald’s din Capitala sârbă, după ce au încercat să ajungă în zona în care se află ambasadele occidentale.
Urmează... - Reacţii în funcţie de interese
Noi confruntări de stradă au fost înregistrate aseară la Belgrad. Mai mulţi manifestanţi au atacat un restaurant McDonald’s din Capitala sârbă, după ce au încercat să ajungă în zona în care se află ambasadele occidentale.
În timpul unui marş studenţesc, s-a aruncat cu pietre în ambasada Turciei, ţară care a anunţat ieri că recunoaşte independenţa Kosovo. Au decis să recunoască ieri noul statut al Kosovo şi SUA, Albania, Franţa şi Afganistan. Ieri, după câteva ore de discuţii, miniştrii de Externe ai UE au decis ca fiecare stat să hotărască în ce fel va trata “chestiunea Kosovo”. Au reuşit însă să adopte o decizie comună – şi anume că statele membre condamnă violenţele din Kosovo şi Serbia.
Înaintea reuniunii de la Bruxelles, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, parcă a turnat gaz pe focul Belgradului, declarând că statul Kosovo ar putea adera, la un moment dat, la Uniunea Europeană. Germania, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania), Franţa, Finlanda, Marea Britanie, Ungaria, Irlanda, Italia, Luzembourg, Polonia, Slovenia şi Suedia au anunţat că vor recunoaşte independenţa noului stat apărut pe harta Europei. Grecia, Olanda, Portugalia, Cehia şi Slovacia sunt încă reţinute, Cipru, Spania şi România refuză categoric să recunoască independenţa Kosovo, iar Malta nu şi-a exprimat deocamdată nici o poziţie.
La reuniunea de duminică a Consiliului de Securitate al ONU, cererea Rusiei ca declaraţia de independenţă adoptată de Kosovo duminică după-amiază să fie considerată nulă nu a primit sprijinul nici unui alt stat membru. Ieri, CSONU s-a întrunit din nou în sesiune de urgenţă. La dezbateri a participat şi preşedintele sârb, Boris Tadici.
LUPTå ÎN CÂMP DESCHIS. Serbia a lansat ieri o serie de ameninţări la adresa autorităţilor kosovare. Şi nu numai. Aseară, Belgradul a decis să-şi retragă ambasadorul din Statele Unite, după ce Washingtonul a anunţat că va stabili relaţii diplomatice cu Priştina. România a luat şi ea o decizie în acest sens, preşedintele Traian Băsescu anunţând că “activitatea biroului diplomatic românesc de la Priştina va înceta”.
Pe de altă parte, ministrul sârb de Externe a spus că ţara sa va împiedica “regiunea” Kosovo să adere la organizaţiile internaţionale şi va utiliza “toate mijloacele diplomatice” pentru a nu fi recunoscută internaţional. Liderii de la Belgrad au promis că vor retrage ambasadorii din ţările care vor recunoaştere declararea unilaterală a independenţei Kosovo.
NU E PRECEDENT
“Nu trebuie să se vadă în declaraţia de independenţă a proviniei Kosovo un precedent: prin statutul său de terito-riu aflat sub tutela Organizaţiei Naţiunilor Unite, cazul Kosovo nu este compa-rabil, cu nici un altul”
Hans-Gert Pöttering preşedintele Parlamentului European
Tiraspolul “s-a inflamat”
Independenţa Kosovo ar putea influenţa evoluţia crizei trasnistrene, comentau ieri analişti de la Chişinău citaţi de Basa-Press. De altfel, Tiraspolul se pregăteşte să solicite ONU recunoaşterea independenţei. Liderul regiunii separatiste, Igor Smirnov, a convocat ieri o şedinţă în cadrul căreia se elaborează textul unei declaraţii a Tiraspolului referitoare la proclamarea independenţei Kosovo, transmite corespondentul NewsIn la Chişinău. În lipsa unor reacţii oficiale, presa de la Tiraspol citează surse din cadrul Departamentului de Externe al republicii nerecunoscute transnistrene, potrivit cărora, printre subiectele discutate figurează şi o “cerere adresată ONU cu solicitarea de a recunoaşte independenţa Transnistriei, proclamată la 2 septembrie 1990”. Două regiuni separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, au declarat recent că vor solicita Rusiei, Comunităţii Statelor Independente şi ONU să le recunoasă independenţa.