LIVE VIDEO. Insurecţie la Kiev, şoc în Occident. 26 de morţi în capitala ucraineană; europenii iau în calcul impunerea de sancţiuni; Rusia vede “război”

Clădiri, corturi şi baricade au ars şi continuă să ardă în Piaţa Independenţei, la Kiev, după o zi şi o noapte de confruntări în urma cărora şi-au piedut viaţa cel puţin  26 persoane, printre care şi un jurnalist, iar alte sute au fost rănite. Protestatarii antiguvernamentali şi forţele de securitate de la Kiev se aflau faţă în faţă în Piaţa Independenţei miercuri după amiază, dar fără să se atace, după ziua sângeroasă de marţi. Mii de protestatari s-au apărat, dând foc baricadelor din jurul Pieţei Independenţei (Maidan), care este punctul central al protestelor de aproape trei luni la adresa puterii, în frunte cu preşedintele Victor Ianukovici.




Joi, doliu naţional
Preşedintele ucrainean a decretat o zi de doliu naţional, joi, în memoria persoanelor care şi-au pierdut viaţa în timpul violenţelor de la Kiev, conform unui decret postat pe site-ul Preşedinţiei ucrainene, informează RIA Novosti, citată de Agerpres.
Comitetul Internaţional Olimpic a refuzat însă cererea sportivilor ucraineni prezenţi la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci de a purta banderole negre pe braţ în memoria celor 25 de persoane care şi-au pierdut viaţa în protestele violente de la Kiev. CIO are ca politică interzicerea oricărei forme de exprimare politică pe durata Jocurilor Olimpice.
Autorităţile spun că printre cei morţi se numără zece poliţişti. Şi poliţia şi opoziţia spun că multe victime au murit prin împuşcare. Sute de oameni de ambele părţi au fost răniţi.
Violenţele au reizbucnit marţi la Kiev, cu o intensitate fără precedent, după ce mii de susţinători ai opoziţiei au fost împiedicaţi să se apropie de Parlament, unde deputaţii se reuniseră pentru a dezbate un proiect de reformă constituţională.

Îngrijorarea din vecini. Discuţii despre posibili refugiaţi
În ţările vecine Ucrainei, inclusiv la noi, încep să se facă din ce în ce mai vocale voci care vorbesc despre un posibil aflux de refugiaţi din această ţară.
Ţările Grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria) îşi coordonează acţiunile comune pentru a putea primi pe teritoriile lor ucraineni care au nevoie de asistenţă medicală. Ungaria monitorizează situaţia, acordând o atenţie specială minorităţii maghiare, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului, potrivit hirado.hu.
Ungaria este pregătită atât la nivelul serviciului de sănătate, cât şi la al celui pentru refugiaţi, să facă faţă unui potenţial aflux de refugiaţi, în urma violenţelor din Ucraina, a adăugat acesta.
România – poziţie coordonată şi egală cu a UE şi a SUA
România are o poziţie absolut coordonată şi egală cu a UE şi a SUA în ceea ce priveşte conflictele din Ucraina şi lansează un nou apel pentru oprirea violenţelor şi identificarea unei soluţii democratice în statul vecin, a declarat miercuri premierul Victor Ponta. Vineri, acesta se va afla la Chişinău, pentru a asigura din nou Republica Moldova de sprijinul României în procesul acesteia de integrare europeană.
 Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, va participa joi la reuniunea a miniştrilor de Externe din UE convocată de urgenţă de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, la Bruxelles, unde va reitera profunda preocupare faţă de recentele evoluţii din Ucraina, precum şi condamnarea fermă a violenţelor, militând pentru dialogul politic intern.

Sfatul Kievului pentru diplomaţii străini
Ministerul de Externe al Ucrainei i-a îndemnat miercuri pe diplomaţii străini să evalueze obiectiv situaţia din ţară, conform unei declaraţii a diplomaţiei ucrainene, citate de RIA Novosti, preluată de Agerpres. “O importanţă deosebită în această etapă va avea o condamnare puternică de către comunitatea internaţională a tuturor formelor de extremism, precum şi un sprijin puternic din partea sa pentru eforturile părţilor implicate în procesul politic pentru a se pune capăt ostilităţii şi pentru reluarea procesului de negocieri” - a declarat Ministerul de Externe de la Kiev.
“Opoziţia ucraineană şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru recrudescenţa fără precedent a violenţei şi fărădelegii”, mai afirmă MAE de la Kiev în comunicatul său, în condiţiile în care atât UE, cât şi SUA evocă sancţiuni împotriva celor responsabili de represiunea de la Kiev.

Se flutură ameninţarea sancţiunilor
Preşedintele francez, Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au condamnat actele “incalificabile, inadmisibile” din Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi “sancţionaţi”. Miniştrii de Externe din cadrul UE se vor reuni de urgenţă, joi, la Bruxelles pentru a discuta despre sancţiunile împotriva regimului preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, după violenţele din ultimele ore.
Serviciile ucrainene de securitate (SBU) au anunţat miercuri lansarea unei operaţiuni “antiteroriste” în toată ţara, contra grupărilor radicale pe care le consideră responsabile de escaladarea violenţelor de la Kiev, apreciind că acestea “ameninţă prin acţiunile lor vieţile a milioane de ucraineni”.
Zeci de ucraineni au blocat, miercuri, drumul către un punct de trecere a frontierei spre Polonia, a anunţat serviciul polonez de grăniceri, adăugând că nu a mai fost afectat niciun alt punct de trecere până la acest moment, relatează Reuters. Un ofiţer de presă al grănicerilor a declarat că “există informaţii care sugerează că sunt manifestanţi ai opoziţiei”.
“La Kiev au izbucnit confruntări cu o violenţă ce face ca evenimentele să semene deja cu un război civil. (...) Situaţia a mers însă mai departe, către utilizarea de gloanţe reale. Rebelii fac apel pe reţelele sociale ca toţi cei care au arme să se alăture baricadelor. Iată, deci, care sunt cu adevărat manifestanţii paşnici din Ucraina, de care vorbesc constant politicienii americani şi europeni”, scrie, de la Moscova, cotidianul Trud.

Rusia: Occidentalii nu văd actele extremiste, neonaziste, antisemite
Rusia a denunţat o “tentativă de lovitură de stat” în Ucraina şi a respins politica de sancţiuni şi de mediere a occidentalilor. “Pe fond, este vorba despre o tentativă de lovitură de stat”, a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a dat vina pe “extremiştii”, care, potrivit lui, caută violenţa, pe oponenţii regimului, care au refuzat compromisul şi pe occidentali.
“Occidentalii au omis în mod ruşinos actele extremiste, inclusiv neonaziste, antisemite”, a subliniat Lavrov.
Rusia avertizează occidentalii în privinţa “tentativelor lor insistente de mediere”. “Partenerii noştri europeni au făcut-o destul pe mediatorii”, a declarat acesta.

Joaca de-a tranşa de ajutor financiar
Mai mult, Preşedinţia Rusiei a evitat să confirme, miercuri, oferirea unui ajutor de două miliarde de dolari Ucrainei, subliniind că prioritatea este încetarea violenţelor, relatează AFP.
Ucraina este în pragul intrării în incapacitate de plată, investitorii se retrag de pe piaţă, din cauza escaladării violenţelor, iar Ministerul rus al Finanţelor anunţase că o tranşă de două miliarde de dolari va fi oferită Kievului săptămâna aceasta.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat miercuri, că oferta UE pentru Ucraina, de asociere politică şi integrare economică, rămâne valabilă şi nu reprezintă obiectivul final în cooperarea dintre cele două părţi. Barroso a susţinut că a urmărit şocat şi îngrozit ultimele evoluţii din Ucraina şi a subliniat că UE condamnă cu cea mai mare fermitate recurgerea la violenţă ca modalitate de a soluţiona criza politică şi instituţională.
De peste Ocean, SUA anunţă că analizează posibilitatea impunerii de sancţiuni punctuale împotriva membrilor regimului Ianukovici.