Jacques Chirac, trimis în judecată

Justiţia franceză a trăit ieri un moment istoric prin trimiterea în judecată a fostului preşedinte Jacques Chirac, acuzat de afaceri cu angajări fictive pe bani publici, în anii '90, când era primar al Parisului.

Decizia judecătorului de instrucţie Xaviere Simeoni, care a emis ordinul de trimitere în judecată a fostului preşedinte al Republicii împotriva avizului de neîncepere a urmăririi penale dat de procuror în luna septembrie, este o decizie fără precedent de la cel de-al doilea război mondial încoace. În toată istoria Franţei, numai doi şefi de stat au fost trimişi în judecată, Philippe Petain, acuzat de coalborare cu regimul nazist, şi Ludovic al XVI-lea, la Revoluţie.

Chirac e trimis în judecată pentru "abuz de încredere şi deturnare de fonduri publice", potrivit judecătorului de instrucţie, citat de AFP. Este vorba despre o afacere ce datează din anii când Chirac a fost primar al Parisului (1977-1995), împotriva lui reţinându-se acuzaţia că în schema cabinetului său de-atunci au figurat 21 de posturi fictive, în perioada 1992-1995, finanţate din banii contribuabililor francezi. Simeoni a decis însă că există suficiente dovezi pentru ca fostul preşedinte să poată fi trimis în judecată, după cei 12 ani de imunitate penală petrecuţi la Elysee. Pe de altă parte, judecătorul de instrucţie a renunţat la alte 14 capete de acuzare într-o serie de alte fapte petrecute înainte de 1992, pentru că a intervenit termenul de prescripţie.

Într-un comunicat dat publicităţii de către biroul fostului şef de stat francez se precizează că Chirac "este decis să demonstreze că nici unul dintre cele 21 de locuri de muncă din fostul său cabinet de primar nu a fost fictiv". Dacă va fi găsit vinovat, fostul preşedinte francez riscă până la 10 ani de închisoare, 150.000 de euro amendă şi interzicerea dreptului de a fi ales într-o funcţie publică timp de 10 ani.

RĂZBOIUL CLANURILOR POLITICE
"Asta e Justiţia! Este povestea clanurilor de la cel mai înalt nivel al puterii, care se pregătesc să îşi regleze conturile", a declarat pentru France Info deputatul Verzilor, Noel Mamere.  Purtătorul de cuvânt al UMP (Adunarea pentru Republică, aflată la putere), Dominique Paille, a regretat decizia judecătorului de instrucţie, afirmând că  "întunecă imaginea Franţei".

Procurorul are, totuşi, la dispoziţie 5 zile pentru a face apel şi poate trimite cazul pentru examinare Camerei de Instrucţie din Paris, în termen de maximum 1 an.

ALŢI ACUZAŢI
Doi foşti şefi de cabinet ai lui Chirac, Michel Roussin şi Remy Chardon, precum şi şapte beneficiari ai presupuselor posturi fictive de la Primăria din Paris au fost până acum trimişi în judecată. Printre ei figurează Francois Debre, fratele actualului preşedinte al Consiliului Cosntituţional, care ar fi beneficiat de un post fictiv, şi Marc Blondel, fostul lider al sindicatului Forţa Muncitoare, a cărui gardă de corp a fost plătită timp de zece ani din banii Primăriei. Până şi Jean de Gaulle, nepotul lui Charles de Gaulle, fondatorul celei de-a V-a Republici, a fost şi el trimis în judecată, pentru că unii dintre colaboratorii săi au fost înteţinuţţi din banii Primăriei.

Chirac a negat până acum toate aceste fapte. Ancheta lui a fost deschisă în noiembrie 2007, după ce a plecat de la Elysee, unde a stat 12 ani, iar ca preşedinte al Republicii a beneficiat de imunitate penală. Judecătorul Simeoni este singurul care i-a fost până acum împotrivă lui Chirac, în sensul că a avut curajul să dea o decizie altfel decât celelate. Deşi a afirmat că nu-şi aminteşte de toate cazurile, Chirac a recunoscut totuşi la un moment dat că unele persoane au primit salarii de la Primărie "pentru a-i permite lui să se ocupe simultan de mai multe mandate şi responsabilităţi" ce îi reveneau.