Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Democratul de 81 de ani, care îşi va prezenta proiectele într-un discurs susţinut la Austin (Texas), cere un amendament constituţional pentru a anula recenta decizie a Curţii Supreme care susţine revendicările lui Donald Trump în materie de imunitate prezidenţială.
El doreşte, de asemenea, să limiteze numărul de mandate ale judecătorilor Curţii Supreme, care sunt în prezent numiţi pe viaţă, în urma unor decizii şoc precum cea referitoare la verdictul 'Roe vs Wade', care garanta de mai multe decenii dreptul la întrerupere voluntară de sarcină pe întreg teritoriul SUA.
Joe Biden cere, de asemenea, adoptarea unui cod etic constrângător, după o serie de scandaluri.
"Această naţiune a fost fondată pe un principiu simplu, dar profund: nimeni nu este mai presus de lege. Nu preşedintele SUA. Nu un judecător al Curţii Supreme a SUA. Nimeni", a declarat preşedintele american într-un articol de opinie publicat luni.
"Ceea ce se petrece în prezent nu este normal, ci subminează încrederea publicului în deciziile Curţii, inclusiv cele cu un impact asupra libertăţilor individuale. Ne aflăm acum într-o deficienţă", a mai spus el.
Casa Albă a anunţat că Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris, candidată probabilă în alegerile prezidenţiale din noiembrie, sunt "nerăbdători să lucreze cu Congresul la aceste proiecte". Dar nu au practic nicio şansă să le poată trece printr-un Congres american profund divizat în timpul preşedinţiei lui Joe Biden, comentează AFP.
Ele reflectă totuşi frustrarea crescândă a lui Biden în faţa unei Curţi pline de judecători numiţi de Donald Trump, în contextul în care sondajele de opinie arată o pierdere în creştere a încrederii publicului în instituţie.
Joe Biden a rezistat recent apelurilor la revizuirea sau la reformarea Curţii, formată din nouă judecători numiţi pe viaţă. Însă Casa Albă a anunţat că Joe Biden va încerca de acum înainte să limiteze la 18 ani mandatul judecătorilor Curţii Supreme, noii judecători fiind numiţi o dată la doi ani.
Asta "ar reduce riscul ca o singură preşedinţie să impună o influenţă nepotrivită asupra generaţiilor care vin", se menţionează într-o notă de informare.
În acest an, Curtea a redus considerabil puterea agenţiilor federale, pronunţându-se în acelaşi timp parţial, la începutul lui iulie, în favoarea cererilor de imunitate ale candidatului republican Donald Trump.
Acesta se foloseşte de decizie pentru a contesta, între altele, recenta sa condamnare penală într-un caz de plată a unei actriţe de filme porno pentru a păstra tăcerea asupra unei relaţii intime.
Joe Biden încearcă, de asemenea, să obţină adoptarea unui cod etic "constrângător şi aplicabil", similar celor care li se aplică judecătorilor federali.
Dintre cei nouă judecători de la Curtea Supremă, şase sunt conservatori şi jumătate dintre ei au fost numiţi în mandatul lui Donald Trump. Curtea Supremă a fost zguduită de scandaluri etice în care au fost implicaţi unii dintre judecătorii săi ultraconservatori.
Judecătorul Clarence Thomas a recunoscut recent că două vacanţe luxoase din 2019 i-au fost plătite de un donator miliardar republican.
Decanul Curţii Supreme, în vârstă de 76 de ani, a ignorat, de asemenea, apelurile de a se recuza din dosarele legate de alegerile prezidenţiale din 2020, după ce soţia sa a participat la campania pentru menţinerea lui Trump la putere în pofida înfrângerii sale electorale.
Judecătorul Samuel Alito a respins la rândul său apelurile de a se recuza din dosarele legate de Donald Trump.
Steven Schwinn, profesor de drept la Universitatea Illinois din Chicago, a declarat pentru AFP că Biden are o şansă "aproape de zero" de a trece acest proiect, dar că încearcă probabil "să sensibilizeze publicul" şi "să prezinte Curtea Supremă ca pe o miză electorală". AGERPRES
