Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până acum, costul pentru economia ucraineană este estimat la 660 de miliarde de dolari de către Școala de Economie din Kiev (KSE), din care 186 de miliarde de dolari sunt necesari numai pentru repararea locuințelor și refacerea infrastructurii esențiale. Alții, cum ar fi fostul ministru ucrainean de finanțe Natalie Jaresko, spun că reconstrucția Ucrainei ar putea depăși un trilion de dolari sau chiar mai mult, scrie Japan Times, citat de intelnews.com. Între timp, războiul a intrat în a șasea lună, iar costurile umane și economice devin tot mai mari.
Costul războiului nu este mic nici pentru UE și SUA, care au angajat deja fonduri de 86 de miliarde de dolari pentru ajutorarea Ucrainei. Din această sumă, aproximativ 40 de miliarde de dolari au provenit din SUA, aici fiind inclus și ajutorul în armament, evaluat la peste 8 miliarde de dolari. Pe de altă parte, războiul economic pe care l-a lansat UE împotriva Rusiei în zilele următoare invaziei Ucrainei a costat deja țările occidentale circa 379 de miliarde de dolari, estimează analiştii citați de Japan Times. Cifra se bazează pe ipoteza că guvernele din zona euro consumă împreună două miliarde de dolari pe săptămână pentru a face față prețurilor ridicate ale mărfurilor și pierderilor cauzate de încetinirea economiilor în cele șase luni de război, relatează ziarul nipon.
60 de miliarde date în plus numai pe gaz lichefiat
Lupta de până acum s-a concentrat pe câmpurile și pădurile Ucrainei, dar pe măsură ce toamna se apropie și Rusia își aruncă în luptă armele economice, războiul se va duce tot mai mult în sălile de consiliu ale bancherilor și la casele de marcat ale supermarketurilor. Gazprom a aruncat piețele energetice din Europa într-o mare degringoladă, după ce a redus fluxurile de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 către continent cu 60% în iunie și cu 20% în iulie. Kremlinul amenință toată Europa cu o criză energetică uriașă în această iarnă, dacă alege să întrerupă total livrările de gaz, chiar și în cazul în care depozitele de gaze ale Europei sunt pline la începutul iernii. Doar Slovenia și Austria au rezervoare pentru stocarea gazelor suficient de mari pentru a rezista toată iarna, chiar și în condițiile în care exporturile de gaze rusești se opresc. Pentru a-și umple depozitele subterane cu gaz, UE a apelat la majorarea puternică a importurilor de GNL, care este însă mai scump. De obicei, UE cheltuiește circa 12 miliarde de dolari pe an cu importurile de GNL, dar anul acesta a cheltuit deja 70 de miliarde de dolari, iar iarna nici măcar nu a început, conform estimărilor realizate de Bruegel, un think tank de studii și analize economice cu sediul la Bruxelles.
Prețul gazelor explodează, al energiei vine din urmă
Pe de altă parte, și prețul gazelor a crescut puternic, săptămâna trecută înregistrând maxime de peste 2.700 de dolari per mia de metri cubi, de zece ori mai mult decât nivelurile obișnuite, pe fondul temerilor legate de criza energetică. În paralel, și prețurile energiei electrice cresc, chiar dacă Europa nu este dependentă în mod deosebit de centralele pe gaz. Prețurile energiei electrice sunt legate însă de prețul gazului, deoarece centralele electrice pe gaz acoperă cererea la vârf de consum, în timp ce alți combustibili acoperă cererea de bază. Aceasta înseamnă că prețurile energiei sunt cuplate cu prețul gazului atunci când cererea este mare, iar cu o vară foarte fierbinte și având în față perspectivele unei ierni reci, prețurile la energie sunt în prezent strâns legate de prețurile la gaz. Germania a anunțat deja că este probabil să introducă o suprataxă pe energie de 1.000 de euro pentru consumatorii casnici în această iarnă, iar în Marea Britanie suprataxa ar putea fi și mai mare de 4.000-5.000 de lire per gospodărie. În iulie, s-a estimat că doar costul crizei energetice din această iarnă ar putea ajunge la 200 de miliarde de euro, mai mult decât costul reconstrucției daunelor fizice din Ucraina.
Petrolul, o altă vulnerabilitate pentru UE
Creșterea prețului petrolului este o altă vulnerabilitate pentru UE. După o majorare inițială în primele luni ale războiului, când petrolul a crescut la peste 140 de dolari pe baril, dar încă sub nivelul maxim istoric de 168 de dolari stabilit în iunie 2008, prețul a scăzut din nou la puțin sub 100 de dolari. Cu toate acestea, pe 5 decembrie, UE intenționează să oprească complet importurile de țiței rusești, urmate de produse rafinate până pe 5 februarie. Nimeni nu este sigur ce se va întâmpla atunci. JP Morgan a emis însă un avertisment, spunând că perturbările pieței petrolului ar putea duce la creșterea vertiginoasă a prețurilor la peste 380 de dolari pe baril (alți analiști sunt mai optimiști), ceea ce ar provoca un nou șoc economiei globale.
Citește pe Antena3.ro
