Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Avem nevoie de Groenlanda, absolut!”, a declarat președintele american, într-un interviu acordat revistei „The Atlantic”, susținând că insula este „înconjurată de nave rusești și chineze”.
Trump a adăugat că decizia privind viitorul Groenlandei ar urma să fie luată de oficiali din administrația sa și a reafirmat că Statele Unite ar trebui să o anexeze din rațiuni de securitate. „Avem nevoie de ea pentru apărare!”, a spus el.
Declarațiile liderului american au provocat reacții dure la Nuuk și Copenhaga.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a transmis un mesaj ferm pe Facebook: „Ajunge! Fără presiuni. Fără insinuări. Fără fantezii de anexare!”. El a subliniat că Groenlanda este deschisă dialogului, dar numai „prin canale corespunzătoare și cu respectarea dreptului internațional”.
La rândul său, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a cerut lui Trump „să înceteze amenințările”, reafirmând că Groenlanda „nu este de vânzare”.
Ea a precizat că Statele Unite nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei entități care alcătuiesc Regatul Danemarcei și a amintit că există deja un acord de apărare între Copenhaga și Washington, care oferă SUA acces militar în Groenlanda. În plus, Danemarca a crescut recent investițiile în securitatea regiunii arctice.
„Solicit ferm Statelor Unite să înceteze amenințările la adresa unui aliat istoric apropiat și a unui alt popor care a spus foarte clar că nu este de vânzare”, a declarat Frederiksen.
Reacții au venit și din partea altor lideri europeni. Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a scris pe platforma X că doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra viitorului lor, adăugând că Suedia sprijină pe deplin statul vecin.
Scânteia care a reaprins tensiunile
Scânteia celui mai recent episod al scandalului legat de perspectiva anexării Groenlandei este o postare pe rețelele sociale a lui Katie Miller, soția adjunctului șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, și una dintre figurile proeminente ale mișcării MAGA.
Imaginea prezintă harta Groenlandei, acoperită de steagul Statelor Unite, însoțită de sintagma „În curând”. Mesajul a apărut la scurt timp după ce oficiali americani au confirmat capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale.
Gestul a fost interpretat la Copenhaga drept o provocare directă. Ambasadorul Danemarcei la Washington, Jesper Møller Sørensen, a cerut „respect deplin pentru integritatea teritorială a Regatului Danemarcei”, subliniind că cele două state sunt aliați apropiați în NATO, iar securitatea Statelor Unite este inseparabilă de cea a Groenlandei și a Danemarcei.
El a respins implicit acuzațiile lansate recent de administrația Trump, potrivit cărora Copenhaga ar fi neglijat apărarea insulei, amintind că Danemarca a alocat, anul trecut, 13,7 miliarde de dolari pentru securitatea regiunii arctice și a Atlanticului de Nord.
Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a aduce Groenlanda sub control american, susține că teritoriul este „esențial” pentru apărarea SUA.
Insula, bogată în resurse minerale și amplasată strategic, găzduiește baza spațială americană „Pituffik”, un element-cheie al sistemului de avertizare timpurie asupra atacurilor cu rachete cu rază lungă de acțiune.
Pentru Washington, Groenlanda constituie un punct nodal între Arctica, Atlanticul de Nord și emisfera vestică.
Retorica administrației Trump a fost întărită și de vicepreședintele JD Vance, care, în timpul unei vizite în Groenlanda, în martie 2025, a acuzat Danemarca că a „subinvestit în oamenii Groenlandei” și în securitatea insulei.
Acuzațiile sale au fost respinse imediat, atât de autoritățile daneze, cât și de cele groenlandeze, care au reafirmat că teritoriul nu este de vânzare și orice discuție trebuie să respecte dreptul internațional.
Dezvăluiri alarmante
Îngrijorările europene sunt alimentate și de evaluările serviciilor de spionaj.
Într-un raport publicat în decembrie, Serviciul danez de Informații pentru Apărare a avertizat că Statele Unite folosesc tot mai des pârghii economice - inclusiv amenințări cu tarife ridicate - pentru a-și impune voința. În plus, a avertizat același serviciu, posibilitatea utilizării forței militare, „chiar și împotriva aliaților”, nu mai poate fi exclusă.
De altfel, până acum Donald Trump a refuzat explicit să excludă opțiunea militară în cazul Groenlandei.
Miza strategică este amplificată și de transformările rapide din Arctica. Pe măsură ce schimbările climatice deschid noi rute comerciale și facilitează accesul la resurse, regiunea atrage un interes tot mai mare din partea marilor puteri.
Competiția pentru influență în Arctica nu mai este una teoretică, ci se traduce prin investiții militare, presiuni diplomatice și mesaje simbolice cu impact geopolitic.
Cu toate acestea, datele din teren contrazic ambițiile Washingtonului. Sondaje realizate în ianuarie 2025 pentru presa daneză arată că majoritatea covârșitoare a groenlandezilor resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite.
Deși sprijinul pentru independență este semnificativ mai ridicat, acesta nu se traduce într-o dorință de alipire la SUA.
Într-un context mai larg, mesajele legate de Groenlanda se înscriu într-o doctrină americană tot mai explicită.
„Dominanța americană în emisfera vestică nu va mai fi pusă niciodată la îndoială!”, a declarat Donald Trump, după operațiunea din Venezuela.
Groenlanda, situată atât în emisfera vestică, cât și în cea nordică, pare să fi devenit astfel un element central al acestei viziuni - un test al limitelor dintre alianțe, presiune și forță.
Citește pe Antena3.ro
