Fragilul stat Bosnia-Herţegovina, constituit la sfârşitul războiului, îşi pune deja întrebări despre viitorul său.
Liderii a trei partide naţionaliste, SDA (bosniac-musulman), SDS (sârb) şi HDZ (croat), majoritare în Parlament au semnat luni, la Banja Luka, o declaraţie comună privind reorganizarea instituţională a ţării. Având în vedere Acordurile de pace de la Dayton, document ce prevede două entităţi – Federaţia croato-bosniacă şi Republica sârbă şi patru centre administrative, noul acord ar putea duce la formarea, de fapt, a "patru regiuni": bosniacă, sârbă, croată plus districtul federal Sarajevo. Aceasta ar duce mai departe la formarea a "trei nivele administrative". "Împărţirea ţării a fost semnată", scrie publicaţia Oslobodenje, din Sarajevo, citată de Le Monde.
PRO ŞI CONTRA
"Acest acord înseamnă divizare!", a strigat într-o emisiune televizată un membru bosniac al preşedinţiei colegiale, Haris Silajdzici. Bosnia-Herţegovina este paralizată din punct de vedere plitic, Acordurile de la Dayton nereuşind să-i asigure o arhitectură instituţională, care să-i permită statului să funcţioneze. Partizanii reunificării militează pentru desfiinţarea "entităţilor", în timp ce naţionaliştii sunt pentru o divizare etnică între fostele linii de front. Următoarea rundă de convorbiri tripartite privind viitorul Bosniei-Herţegovina va avea loc la data de 23 februarie. Comunitatea internaţională, care încurajează din culise negocierile, nu a reacţionat la declaraţia comună de luni.
Citește pe Antena3.ro