Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Supărat pe Europa Occidentală că a acceptat amplasarea pe teritoriul său a sistemului de apărare antirachetă al americanilor şi pe Statele Unite, care ajung astfel "să ameninţe" graniţele Rusiei, preşedintele Vladimir Putin a promis că va intări capacităţile militare ale ţării şi va intensifica activităţile de spionaj extern.
Supărat pe Europa Occidentală că a acceptat amplasarea pe teritoriul său a sistemului de apărare antirachetă al americanilor şi pe Statele Unite, care ajung astfel "să ameninţe" graniţele Rusiei, preşedintele Vladimir Putin a promis că va intări capacităţile militare ale ţării şi va intensifica activităţile de spionaj extern.
Intr-o intrevedere la care au luat parte, intre alţii, ministrul rus de Interne, Raşid Nurgaliev, procurorul general Iuri Ciaika, şeful FSB, Nikolai Patruşev, şi ministrul pentru Situaţii Excepţionale, Serghei Soigu, liderul de la Kremlin a declarat că noile ameninţări externe la adresa Rusiei sunt NATO, scutul antirachetă pe care SUA vor să il instaleze in Europa de Vest, la graniţa cu Rusia, precum şi bazele americane de pe continent. Din acest motiv, Putin a dat verde Serviciului de spionaj extern (SVR) "să-şi extindă posibilităţile", dată fiind situaţia actuală din lume şi interesele interne ale Rusiei, informează HotNews, care citează agenţia rusă de ştiri Newsru. In plus, şeful statului şi-a exprimat dorinţa ca prerogativele Consiliului de Securitate să fie sporite. Dacă dorinţa se va materializa, Consiliul de Securitate - organism consultativ in care activează oficiali de rang inalt - va fi transformat intr-un cabinet paralel pănă la expirarea mandatului lui Putin, la sfărşitul lui 2008, scrie ziarul rus Gazeta, citat de Mediafax.
IPOTETICE, DAR SERIOASE. In contextul in care a vorbit despre SUA, care vor amplasa pentru prima dată in Europa (in Polonia şi in Cehia - n.r.) elemente ale armamentului lor strategic, Putin a deplăns lipsa de interes a Vestului faţă de "variantele alternative" propuse de Moscova "ca protecţie impotriva unor ameninţări ipotetice cu rachete".
Declaraţiile lui Putin survin intr-un context internaţional delicat. Recent, preşedintele a anunţat că Rusia refuză să mai aplice Tratatul privind Forţele Convenţionale in Europa pentru că este depăşit. După reuniunea de miercuri seară cu "structurile de forţă" ale Rusiei (formate, in principal, din şeful Ministerului rus de Interne, procurorul general, şeful FSB şi ministrul pentru Situaţii Excepţionale), un purtător de cuvănt al forţelor aeriene ruse a anunţat totodată că, la 6 august, Rusia va desfăşura in jurul Moscovei primul sistem de apărare antirachetă format dintr-un batalion echipat cu rachete noi S-400 Triumf şi un post mobil de comandă aflat in misiune de luptă.
Pregătirile lui Putin coincid cu publicarea in presa germană a unui plan american de păstrare a trupelor SUA in Europa pe termen mai lung. Potrivit săptămănalului Der Spiegel, Departamentul american al Apărării "ar putea intărzia sau opri retragerea trupelor SUA staţionate in Europa de Vest". Decizia depinde de escaladarea situaţiei din Irak şi Afganistan, unde forţele coaliţiei par să piardă controlul, precum şi de tensiunile tot mai mari dintre cele două blocuri - SUA plus aliaţii lor, pe o parte, şi Rusia, pe de altă parte. Centrul de comandă al forţelor SUA din Europa a confirmat, pentru cotidianul Suddeutsche Zeitung, că Pentagonul ar putea renunţa la planul din 2002, prin care se anunţa micşorarea numărului militarilor SUA din Europa de la 62.000 (in prezent) la 28.000 (pănă in 2012).
Negocieri peste căteva luni
NATO şi Rusia au recunoscut că divergenţele dintre ele trebuie negociate şi şi-au anunţat disponibilitatea aşezării la masa tratativelor, informează France Press. Potrivit unui purtător de cuvănt al Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentanţi ai NATO şi oficiali de la Kremlin vor discuta "in următoarele luni" despre scutul american antirachetă din Europa şi despre retragerea Rusiei din Tratatul privind Forţele Convenţionale in Europa (din cauza prezenţei militare americane in Romănia şi Bulgaria). Rusia a ameninţat că se va retrage din Tratatul CFE, semnat in 1990 pentru a limita armele desfăşurate intre Oceanul Atlantic şi Munţii Urali, acuzănd partenerii occidentali că nu l-au ratificat. NATO refuză să ratifice Tratatul CFE, amendat in 1999 pentru a ţine cont de destrămarea URSS, pănă cănd Rusia nu işi indeplineşte angajamentele privind retragerea trupelor din Republica Moldova.
