Rusia, iarăşi în Afganistan

Moscova exclude, însă, "livrarea de carne de tun" în această ţară.

Federaţia Rusă a acceptat solicitarea Occidentului să se întoarcă în Afga­nistan, de data aceasta pentru a ajuta Vestul să ţină sub control situaţia alarmantă din această ţară asiatică, scrie cotidianul britanic The Independent.

Ziarul face referire la mo­mentul decembrie 1979, când forţele Uniunii Sovietice au fost trimise în Afganistan pentru a ajuta Armata afgană să-i ţină sub control pe rebelii mujahedini susţinuţi, cu armament, informaţii şi bani, de americani şi britanici. Prezenţa sovieticilor pe teritoriul afgan s-a prelungit până în 1989, când fostul lider Mihail Gorbaciov a decis retragerea definitivă.

Acum, la 21 de ani de la retragere, Rusia este invitată din nou în teatrul afgan. Contextul s-a schimbat, între altele Rusia reuşind, în ultimele două decenii, să capete mai multă experienţă în ceea ce priveşte gestionarea conflictelor în care sunt implicaţi activişti islamici. A ajuns astăzi să fie partener pe acelaşi front cu fostul adversar de odinioară, din timpul Răz­boiului Rece, Statele Unite.

Po­trivit ziarului The Independent, Mos­cova este implicată în prezent în instruirea Armatei afgane şi în misiu­nile de combatere a traficului cu narcotice şi a acceptat să ofere trupelor NATO din Afganistan câteva zeci de eli­coptere. Întrebat de publicaţia online Vocea Rusiei dacă vor fi tri­mişi, în regiune, şi militari ai Armatei ruse, ambasadorul Federaţiei la NATO, Dmitri Rogozin, a exclus li­vra­rea de "carne de tun" în Afganis­tan şi a precizat că militarii ruşi urmează să se afle acolo unde trebuie - "pe teritoriul Federaţiei Ruse".

Cotidianul brita­nic The Guar­dian, care scrie despre apropiatele discuţii la nivel înalt între reprezentanţii NATO şi Rusia - reuniune care va avea loc în noiembrie, la Lisabona, şi la care va parti­cipa personal pre­şe­din­tele Dmitri Medvedev, susţine că problema participării Rusiei la campania din Afganistan este intens dezbătută. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la Bruxelles, că relaţia cu Rusia va fi relansată la Lisabona. "Va fi un summit NATO-Rusia substanţial şi, în mod clar, cel mai important eveniment de coo­perare bilaterală de la summitul desfăşurtat la Roma în 2002, când a fost înfiinţat Consiliul NATO-Rusia", a declarat Rasmussen, citat de coti­dianul Financial Times.

Incredibila alianţă Rusia-Statele Unite pare să ia din nou naştere, după ce "a fost ucisă" în faşă (în 2002), la doar un an de la creare (septembrie 2001, după atacurile teroriste din SUA), pe motiv că Moscova "nu va susţine prezenţa permanentă a bazelor militare americane în Asia Centrală". Dar... "Retragerea trupelor occidentale va afecta, normal, situaţia din Asia Centrală, iar noi nu ne putem imagina deocamdată cum se va întâmpla acest lucru. Din acest motiv, dorim să ajutăm Vestul, între altele, cu elicoptere, iar în prezent discutăm despre acest lucru", a declarat zilele trecute, pentru presa britanică, minis­trul rus al Apărării, Anatoli Ser­diukov. Acesta a precizat că, în cadrul unei întrevederi, luna trecută, cu omologul său american, Rusia şi-a anunţat intenţia de a vinde sau în­chiria elicoptere Mi-17 pentru uzul Ar­matei afgane.

Rusia a vândut deja avioane mi­litare Poloniei, unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai SUA în Afga­nistan. Acum negocierile între NATO şi Rusia se concentrează asu­pra aprovizionării directe cu mai multe elicoptere, instruirea piloţilor şi tran­zitarea teritoriului rus de către în­cărcăturile cu arme şi armament (ca o alternativă la teritoriul pakis­tanez, unde convoaiele sunt atacate siste­matic de talibani).

Pretenţiile Moscovei, emise în schimbul implicării sale în Afga­nistan, se referă la o mai bună coope­rare din partea NATO (cel puţin în ca­zul scutului antirachetă), la ac­cep­tarea, de către NATO, a situaţiei ac­tu­ale din Georgia, de unde Rusia nu in­ten­ţi­o­nează să-şi retragă trupele, precum şi la o mai mare influenţă în re­giunea central-asiatică pentru a controla traficul de heroină afgană.