Romanii sunt foarte optimisti in ceea ce priveste viitorul, in ciuda conditiilor de trai si de locuit modeste si a numarului foarte mare de ore de munca, releva un studiu al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca.

La mai putin de patru luni pana la aderarea la Uniunea Europeana, situatia din Romania si Bulgaria nu este catusi de putin roz. Doi din cinci romani au probleme cu banii de la o luna la alta, iar trei din patru nu-si pot permite un concediu de o saptamana pe an, conform unui raport realizat de o agentie europeana cu sediul la Dublin, care furnizeaza cercetari institutiilor UE. Astfel, in cadrul unui raport realizat pe baza a 26.000 de interviuri personale in 28 de tari europene, fundatia si-a propus sa compare conditiile de viata si de munca din cele 25 de state membre UE cu cele din sase state europene considerate mai sarace (Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia), dar si cu situatia actuala din Romania, Bulgaria si Turcia.

COADA COZII. Chiar daca nu mai reprezinta o surpriza, studiul ii catalogheaza pe romani si pe bulgari drept saracii Europei. Asta pentru ca, in ciuda procesului de aderare marcat de o buna refacere economica, nu s-a reusit o crestere substantiala a venitului in gospodarie. Cei mai expusi saraciei sunt somerii si pensionarii, ultimii mai ales in Bulgaria. De altfel, pentru a evidentia lipsurile, realizatorii studiului au inclus "sase praguri" pentru a contabiliza posibilitatile financiare ale respondentilor. Astfel, sunt considerati saraci cei care nu-si pot permite: incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, un concediu de o saptamana pe an, o masa in oras cu prietenii sau rudele cel putin o data pe luna. Pe acest index al lipsurilor romanii sunt in frunte, dar urmati indeaproape de bulgari. In ciuda saraciei, ei sunt mult mai optimisti decat vecinii de la sud, lucru pus pe seama faptului ca tranzitia in Romania nu a fost marcata de crize economice majore. Spre deosebire de europeni, bulgarii si romanii stau mai bine la capitolul locuinte, in sensul ca sunt proprietari datorita privatizarii locuintelor sociale realizate in anul 1990. Totusi, o treime din gospodariile din Romania este considerata a fi inadecvata, citandu-se probleme ca lipsa de spatiu, scurgerile din tavan si absenta unei toalete cu apa curenta in interiorul locuintei.

Copiii, in grija neamurilor

FARA OPTIUNI. Deoarece parintii nu-si permit o dadaca, copiii sunt lasati de capul lor sau sunt ingrijiti de rude

Atat romanii, cat si bulgarii lucreaza mai multe ore decat cetatenii din Uniunea Europeana. Nivelul mic al veniturilor si inflexibilitatea orelor de lucru sunt considerate factori semnificativi care contribuie la munca in plus depusa de acestia, indica studiul Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca. De altfel, pe cat de mult muncesc, pe atat de nesiguri se simt de locurile de munca, mai ales bulgarii. Marcati de "experientele nelinistitoare asociate cu privatizarea sectorului socialist", angajatii cred ca si-ar putea pierde slujba in urmatoarele sase luni. Totusi, nici romanii si nici bulgarii nu se inghesuie sa participe la formari sau cursuri de instruire, chiar daca le-ar aduce o calificare suplimentara.

FAMILIA, UN SPRIJIN. Pe langa oboseala, orele suplimentare de munca le dau, in mod indirect, alte batai de cap cetatenilor din cele doua state. Educatia copiilor este lasata de cele mai multe ori in seama varstnicilor. De altfel, studiul remarca solidaritatea dintre generatii in Romania si Bulgaria, prin care se compenseaza unele lipsuri. In plus, familia este sursa principala de integrare si de sprijn, atat romanii, cat si bulgarii bazandu-se in buna masura pe rude cand sunt in situatii dificile, cum ar fi boli fizice sau mentale, precum si atunci cand au nevoie de un sfat. Raportul remarca si faptul ca cele doua popoare difera de ceilalti europeni, care se bazeaza destul de mult pe prieteni.

CARE SANATATE? Nici la capitolul sanatate, Bulgaria si Romania nu au cu ce se mandri. Doi din cinci bulgari se plang cel mai mult de distanta pana la un cabinet medical si de intarzierile in vederea obtinerii unei programari. In Romania, 29% din persoanele care au avut nevoie de servicii medicale au intampinat dificultati din cauza costurilor ridicate ale acestor servicii.