Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 300 de persoane au fost arestate la Chişinău ca urmare a manifestaţiilor postelectorale de la începutul lunii aprilie, iar multe dintre ele au fost maltratate de poliţie, a conchis comisarul pentru drepturile omului în Consiliul Europei, Thomas Hammarberg, după o vizită în capitala R. Moldova, in perioada 25-28 aprilie 2009, relatează AFP.
Printre persoanele cu care s-a întâlnit comisarul Hammarberg s-au numărat miniştrii internelor, justiţiei şi afacerilor externe, un deputat al Partidului comunist, procurorul general, mediatorul, membri ai organismului naţional de prevenire a torturei, şefii opoziţiei, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi presei.
Comisarul a intervievat mai multe persoane care erau sau fuseseră private de libertate în urma manifestaţiilor şi violenţelor postelectorale. Unele persoane, constituind obiectul unei anchete, au fost interogate în sediul închisorii nr. 13. Comisarul s-a deplasat, de asemenea, la Direcţia generală a poliţiei din Chişinău, unde numeroase persoane au fost deţinute în urma manifestaţiilor. Expertul medical al echipei comisarului a examinat un mare număr de dosare medicale întocmite de poliţie, administraţia penitenciară şi serviciul de urgenţă al spitalului.
Comisarul Hammarberg a notat că, dacă majoritatea manifestanţilor s-au comportat în mod paşnic, unii dintre ei în schimb au comis acte de violenţă şi vandalism. În 7 aprilie 2009, grupuri de manifestanţi au pătruns în Parlament şi în sediul preşedinţiei. Mai mulţi poliţişti au fost răniţi de pietre aruncate de manifestanţi. Măsurile antiteroriste au fost relevate pe scară largă ca ineficiente.
Potrivit informaţiilor obţinute de comisar, unele persoane au fost arestate de poliţişti în civil care, se pare, nu s-au identificat. Unele persoane arestate au declarat că au fost bătute în timpul arestării, în timpul transportului şi în comisariatele de poliţie, inclusiv în cursul interogatoriilor. Ele au primit lovituri de picior, de pumn, de măciucă şi de baston şi au suferit situaţii umilitoare şi au fost ţinta insultelor.
Dosarele examinate de expertul medical al comisarului semnalează răni corespunzând descrierilor maltratărilor fizice făcute de persoanele plasate în detenţie provizorie de poliţie. Întinderea şi gravitatea acestor maltratări sunt ilustrate de faptul că a trebuit ca 105 persoane să fie trimise la serviciul de urgenţă al spitalului din Chişinău. Printre acestea, 24 au fost în situaţia de a fi necesară spitalizarea lor. Potrivit Ministerului de Interne şi procurorului general, în 28 aprilie 2009, peste 50 de reclamaţii pentru maltratări sunt în curs de examinare, urmăriri judiciare fiind angajate într-un caz.
Mai multe persoane arestate s-au plâns că nu au avut posibilitatea să-şi informeze membrii familiei despre arestarea lor sau că nu au fost autorizate să contacteze un avocat înainte de a compărea pentru prima oară în faţa unui judecător. Un mare număr dintre aceste persoane, precum şi avocaţii lor, au declarat că audierea lor în cursul detenţiei provizorii a fost extrem de rapidă şi că judecătorul nu a luat în seamă maltratările suferite de care a fost informat.
Interlocutorii oficiali ai comisarului au admis că serviciile de poliţie au făcut uz abuziv de puterile lor faţă de manifestaţii şi faţă de persoane private de libertate. Procurorul general a declarat că va deschide o anchetă pentru fiecare caz care i-a fost adus la cunoştinţă şi că va lua el însuşi iniţiativa de a se informa despre cazurile de maltratări, chiar în absenţa unei plângeri. Ministrul de interne a evocat posibilitatea sancţiunilor disciplinare aplicabile funcţionarilor poliţiei, precum retrogradări, suspendări sau revocări.
Nu există nicio îndoială în ceea ce în priveşte pe comisar că intenţionează să cerceteze nu numai comportamentul diferiţilor poliţişti, ci şi responsabilităţile superiorilor lor. Este extrem de îngrijorător că astfel de violări au putut avea loc în pofida interzicerii legale a torturii şi a existenţei garanţiilor preventive oficiale, a unui cod deontologic al forţelor de poliţie şi a unui număr de stagii de formare. El intenţionează să clarifice total cui revine responsabilitatea acestei absenţe a profesionalismului şi a respectării normelor elementare. Orice impunitate în speţă ar stabili un precedent periculos.
În loc să ceară presei şi organizaţiilor nonguvernamentale să-şi justifice observaţiile critice la adresa situaţiei, autorităţile guvernamentale ar trebui să încurajeze victimele şi martorii să se prezinte /în faţa instanţelor/ şi să contribuie la avansarea anchetelor. Faptul că aceste cazuri au fost atribuite procurorilor speciali, care nu au avut nicio relaţie profesională cu serviciile de poliţie implicate în evenimente, este pozitiv.
Paralel cu procedurile penale şi disciplinare, este indispensabil să se revadă o dată în plus recrutarea şi formarea funcţionarilor poliţiei, să se întărească garanţiile de care beneficiază persoanele arestate şi reţinute, inclusiv pentru ale asigura un acces imediat la un avocat, să se acorde mai multe mijloace şi ajutor serviciilor mediatorului şi mecanismului naţional de prevenire a torturii şi să se supravegheze ca ei să aibă acces fără restricţii la toate locurile de detenţie.
Biroul comisarului va proceda în prezent la redactarea unui raport complet, care va fi prezentat guvernului moldovenesc pentru ca el să-şi exprime observaţiile, iar apoi documentul va fi făcut public.
