Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Între "anomaliile" fondurilor alocate de Uniunea Europeană figurează şi cele pentru activităţi precum dansurile hip-hop şi dezvoltarea abilităţilor pentru viitori artişti de circ.
Comisia Europeană (CE) a făcut cunoscute fondurile pentru proiectele culturale europene, în valoare totatală de aproximativ 380 de milioane de euro. Între beneficiari, de pildă, se numără şi Laboratorul European pentru dans hip-hop din Marea Britanie, care va primi pentru proiectele sale 1 milion de euro, iar un alt proiect britanic de muzică de orgă va primi 160.000 de euro, scrie Daily Mail.
Alte proiecte culturale "bizare" finanţate de CE sunt "Proiectul generozităţii", în valoare de aproximativ 200.000 de euro, care promovează "arta de a oferi şi de a primi", şi proiectul TRANS-Mission, pentru promovarea circului, în valoare de 160.000 de euro.
RUŞINE
Programul cultural al UE în valoare de 380 de milioane de euro, ce vor fi distribuite tuturor celor 27 de ţări membre ale Uniunii până în 2014, a fost aprobat de toate statele încă din 2005, iar distribuirea fondurilor a început în 2007. Membrii Parlamentul European l-au criticat însă, spunând că UE ar trebui să se ocupe mai degrabă de scheme de investiţii pentru refacerea economică după perioada de criză a statelor membre. Un parlamentar european, membru al Partidului "UK Independence", Nigel Farage, a calificat programul cultural al CE ca fiind o "ruşine". "În plină recesiune, noi plătim UE cu câte 50 de milioane de euro pe zi. Din an în an vom plăti şi mai mult (...), pentru că această sumă va creşte mereu din cauza unor bugete imense de care beneficiază proiecte precum cele din domeniul culturii. La rândul său, Mats Persson, de la think-thank-ul Open Europe, cu sediul în Marea Britanie, nu critică iniţiativele culturale ale UE, dar se declară sceptic în privinţa modului cum vor fi cheltuite aceste fonduri şi afirmă că "maşina de cheltuit bani a UE este complet neadaptată la realitatea economică". El se întreabă şi "de ce birocraţii Uniunii trebuie să se implice în iniţiativele culturale «din primele rânduri», când aceste proiecte ar putea fi administrate mai bine direct la nivel naţional sau chiar local".
Citește pe Antena3.ro
