x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe UE se face că îl critică pe Putin. Rusia se face că ascultă

UE se face că îl critică pe Putin. Rusia se face că ascultă

de Şerban Mihăilă    |    03 Feb 2021   •   07:25
UE se face că îl critică pe Putin. Rusia se face că ascultă

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, se pregătește pentru o vizită oficială la Moscova, care se anunță un coșmar pentru liderul de la Bruxelles. La numai o zi de la condamnarea lui Aleksei Navalnîi și la mai puțin de o săptămână de la intervenția brutală a poliției asupra susținătorilor liderului opoziției ruse, Borrell va fi nevoit să ia parte, probabil, la un spectacol jenant pentru el, cu zâmbete și strângeri de mână, în timpul întrevederii pe care o va avea cu ministrul de Externe al Rusiei. Legați de Kremlin de interese economice puternice, europenii vor trebui să-și exprime totuși indignarea și criticile față de persecutarea lui Navalnîi, iar rușii se vor preface că le ascultă. 

 

În pofida arestării brutale a mii de opozanți ai Kremlinului și a controversatei întemnițări a principalului adversar al președintelui Vladimir Putin, vizita lui Josep Borrell la Moscova se va desfășura conform planificării inițiale, în perioada 4-6 februarie. Faptul că întâlnirea lui Borrell cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va avea loc fără impunerea de către Bruxelles a unor condiții prealabile i-a înfuriat enorm pe contestatarii interni ai lui Putin. „Dacă UE ar fi fost serioasă în privința unui dialog cu Rusia și nu doar cu un grup de bestii din jurul lui Putin, atunci Borrell ar fi trebuit să stabilească o întâlnire cu Navalnîi, pe care să o transforme într-o condiție prealabilă a vizitei sale”, a tunat Vladimir Kara-Murza, un cunoscut politician de opoziție din Rusia, care a fost otrăvit de două ori în ultimii cinci ani, citat de CNN. Criticile la adresa acestui eveniment vin însă și din interiorul blocului comunitar, unde există o frustrare mocnită față de contrastul puternic dintre ambițiile mărețe declarate de UE în privința promovării valorilor democratice și a drepturilor omului și relațiile mai mult decât amicale dintre Bruxelles și autocrați bogați ai planetei. „În cazul Turciei, Chinei și Rusiei, temperăm aceste țări prin încheierea unor înțelegeri de mântuială, care creează precedente, permițându-le acestora să scape de abuzurile în privința drepturilor omului și să falsifice alegeri. Am devenit tulburător de comozi în adoptarea unei poziții de înaltă moralitate, fără ca noi să ne onorăm promisiunile asumate”, a declarat un diplomat european pentru același post de televiziune. 

 

Ochi închiși, interese de afaceri

 

Într-adevăr, Europa are relații complicate cu Turcia, China și Rusia. Într-un amestec complex de geografie, securitate și economie, Bruxellesul trebuie să aibă o relație tranzacțională cu toate aceste state. Ceea ce este însă caracteristic Rusiei din punct de vedere al europenilor este ambiția nedisimulată a Moscovei de a fi un adversar regional în partea estică a continentului. Întrebările pe tema măsurilor adoptate de Europa în privința combaterii Rusiei au devenit tot mai numeroase. Pentru moment, răspunsul pare a fi că europenii fac foarte puțin. „Nu e niciun dubiu că UE dispune de mecanisme pentru a înăspri măsurile contra tovarășilor lui Putin, în băncile europene care țin banii spălați ai oligarhilor ruși și pe cei ai firmelor din Rusia legate de Kremlin!”, este de părere Steven Blockmans, director de cercetare la Centrul European de Studii Politice. „Problema este voința politică. Numeroase state europene au interese majore de afaceri cu Rusia, precum și investiții în această țară”, a adăugat el. Vârful aisbergului îl reprezintă proiectul de gazoduct „Nord Stream 2”, care va conecta Rusia de Germania și va acoperi o treime din necesitățile de gaz ale UE. „Gazprom”, gigantul deținut de statul rus, este singurul acționar în acest proiect. „Nord Stream 2” dezvăluie cel mai bine cum diferă atitudinea față de Rusia a țărilor din UE, care fie resping vehement această inițiativă, fie se declară în favoarea ei. În timp ce statele central și est-europene, care sunt membre ale NATO și se simt amenințate de Moscova, se opun, puteri ale continentului, precum Germania, în primul rând, Italia sau Olanda, au o atitudine mult mai favorabilă, datorită intereselor comerciale puternice și a legăturilor economice cu Rusia. Germania a declinat chiar luni apelurile Franţei de a abandona proiectul cu Rusia, ca reacţie la reprimarea manifestaţiilor desfăşurate de susținătorii lui Navalnîi. Și SUA sunt împotriva proiectului, considerând că „Nord Stream 2” va duce la dependența energetică a Europei față de Rusia și, în același timp, va băga o groază de bani în buzunarele Kremlinului, principalul adversar al americanilor. De cealaltă parte, Berlinul a anunțat că este vorba despre un proiect economic pe care nu-l leagă în niciun fel de arestarea lui Navalnîi. La începutul lunii decembrie, lucrările la „Nord Stream 2”, proiect de peste nouă miliarde de euro, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane. 

 

Admiratori sinceri în cadrul UE

 

Banii și interesele de afaceri ar putea reprezenta miezul problemei dintre UE și Rusia, însă Putin mai beneficiază și de sprijinul unor admiratori sinceri, care fac imposibilă adoptarea unei poziții europene comune contra Moscovei. Între acești susținători se numără Ungaria, precum și forțe politice importante din Italia, Franța și Olanda. Relațiile Europei cu Moscova s-au încordat încă din 2008, când Rusia a invadat Georgia. De atunci, rușii au anexat Crimeea, au pornit un război în estul Ucrainei, au sprijinit în Siria regimul Assad și au intimidat în permanență membri ai opoziției, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului din Rusia, lăsând senzația că nu se sinchisesc de consecințele acțiunilor lor. În tot acest timp, deși s-a dovedit deseori un partener pe care UE nu se poate baza, Rusia a fost considerată de unii dintre liderii de la Bruxelles un partener strategic. „Geografia este încăpățânată. Toată lumea este de acord că situația lui Navalnîi este gravă, dar dacă vrem stabilitate pe continent și în întreaga lume, dialogul cu Rusia este esențial”, remarca recent un diplomat european, a cărui observație face ca vizita lui Borrell la Moscova să pară lipsită de importanță.  

 

„Multe din sancțiunile Europei lovesc în principal poporul rus și nu pe adevărații hoți vinovați!”

Vladimir Kara-Murza

×