Xi, în vizită de resuscitare a camaradului Putin

Propaganda de la Beijing a prezentat vizita, începută ieri, ca pe o „călătorie a păcii”, în care Xi ar trebui să „joace un rol constructiv în promovarea discuțiilor de pace” în privința războiului din Ucraina.

Acest exercițiu de imagine vine la doar câteva zile după ce China a obținut o victorie diplomatică majoră, prin medierea unei apropieri surprinzătoare între Arabia Saudită și Iran, ajutând cei doi vechi rivali să restabilească legăturile diplomatice.

Cu toate acestea, la câteva ore după anunțarea călătoriei lui Xi, vinerea trecută, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, acuzându-l de crime de război pentru deportarea forțată, de către Moscova, a copiilor ucraineni.

În acest context, conducătorul Chinei stă acum la masă cu un presupus criminal de război, pe care l-a numit „cel mai bun prieten”, și își reafirmă parteneriatul „fără limite” cu un paria global, a cărui invazie a provocat sute de mii de victime și a dat peste cap economia globală.

Pentru Statele Unite și o mare parte a Europei, vizita lui Xi este o demonstrație dură de sprijin pentru șeful de la Kremlin, un lider tot mai izolat pe plan internațional, într-un moment în care armata sa rămâne fără provizii, iar economia Rusiei este lovită de sancțiunile occidentale.

Ucraina, cu ochii pe întâlnire

În ultimele săptămâni, oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea că Beijingul ia în calcul furnizarea de ajutor letal armatei ruse. China a negat această acuzație și, în schimb, a condamnat SUA pentru prelungirea războiului prin livrarea de arme către Ucraina.

În februarie, administrația Biden a acuzat direct Beijingul că ia în considerare furnizarea de arme Rusiei, în condițiile în care invazia sa s-a împotmolit. Oficialii de la Washington mai spun că firmele chineze oferă deja Rusiei echipamente neletale.

Pe acest fundal, Ucraina urmărește întâlnirea, la rândul ei, cu sufletul la gură, temându-se că Xi ar putea decide în cele din urmă să furnizeze arme aliatului său strategic, iar o asemenea hotărâre ar influența soarta războiului.

„Sperăm că Beijingul nu va deveni complice în acest război oribil!”, a spus Oksana Markarova, ambasadorul Ucrainei la Washington. „Va fi, totuși, o întâlnire cu o persoană care este oficial suspectată de Curtea Penală Internațională.”, a adăugat ea.

Diplomație pe sârmă

La Moscova, Xi este nevoit să facă o echilibristică diplomatică extrem de dificilă, încercând să prezinte China drept un mediator de pace neutru, în timp ce aprofundează legăturile cu Rusia, fără a antagoniza și mai mult Europa - un partener comercial cheie, pe care Beijingul a vrut, constant, să îl îndepărteze de SUA.

Într-un articol semnat și publicat ieri în presa rusă de stat, Xi și-a descris vizita drept „o călătorie de prietenie, cooperare și pace” și a promis să deschidă „un nou capitol” al relațiilor bilaterale.

De asemenea, el a afirmat că țara sa „a menținut tot timpul o poziție obiectivă și imparțială” cu privire la Ucraina și „a promovat în mod activ discuțiile de pace”.

„Cotidianul Poporului”, portavocea oficială a Partidului Comunist Chinez, a publicat în aceeași zi o scrisoare din partea lui Putin, plină de laude la adresa „tovarășului Xi” și a părerii sale că, într-o zi, puterile occidentale „vor veni și după China”.

„Este cât se poate de clar că NATO se străduiește să aibă o arie de activitate globală și caută să pătrundă în Asia-Pacific.”, a scris Putin, în mesajul respectiv.

Foarte probabil, Xi speră să folosească această călătorie pentru a prezenta China ca pe o putere globală majoră, pacificatoare, capabilă să modeleze evenimentele internaționale de mare însemnătate.

Momentul ales pentru întâlnirea cu Putin nu pare a fi o coincidență, deoarece îi permite liderului chinez să profite de impulsul oferit de recenta victorie diplomatică a Beijingului în Orientul Mijlociu pentru a modela - sau măcar a da impresia că ar influența - soarta războiului din Ucraina.

Numeroși analiști politici occidentali se întreabă însă dacă Xi intenționează să-și folosească influența pentru a schimba comportamentul Rusiei în războiul din Ucraina, deoarece nu a luat până acum măsuri tangibile pentru a încerca să pună capăt conflictului militar. 

Beijingul încearcă să se prezinte ca parte neutră în conflict, fără să condamne sau să susțină explicit ofensiva rusă.

Poziție asimetrică

În pofida pretențiilor sale de neutralitate și a apelurilor la negocieri de pace, Beijingul a oferit Moscovei un sprijin diplomatic și economic consistent pe tot parcursul invaziei.

China s-a făcut ecoul propagandei rusești, a acuzat Occidentul că a provocat războiul din Ucraina și a fost în mod repetat de partea Rusiei în blocarea acțiunilor internaționale împotriva Moscovei.

În plus, chinezii au extins legăturile comerciale cu rușii, cumpărând cantități mari de petrol și gaze energetice la prețuri reduse, alimentând astfel vistieria de război a lui Putin.

De asemenea, Armata Populară de Eliberare a Chinei a continuat să deruleze exerciții militare comune cu armata rusă. Cu doar câteva zile înainte de vizită, Moscova a anunțat că Rusia, China și Iranul au finalizat exerciții navale tripartite în Marea Arabiei, trimițând astfel un puternic mesaj de sfidare la adresa alianței occidentale.

Poziția dezechilibrată a Beijingului este, de asemenea, evidentă în angajamentele sale diplomatice cu Rusia și Ucraina, într-o asimetrie scoasă în evidență și mai mult de vizita lui Xi la Moscova.

Liderii de rang înalt ai diplomației chineze au discutat cu omologii lor ucraineni doar de cinci ori de la începutul războiului. Prin comparație, oficialii chinezi - inclusiv Xi, diplomații săi de top și alți lideri de rang înalt - au vorbit cu demnitarii ruși de 29 de ori.

Xi a vorbit cu Putin de patru ori de la invazie - inclusiv o întâlnire față în față la un summit regional din Asia Centrală, în septembrie, anul trecut. El nu a avut însă nici măcar o singură convorbire telefonică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Propunere primită cu scepticism

Vizita liderului chinez la Moscova vine, de asemenea, după publicarea documentului de poziție al Chinei privind „soluționarea politică” a războiului, inițiativă diplomatică prin care Beijingul încearcă să-și sporească imaginea de potențial mediator de pace.

Inițiativa a fost primită cu politețe și fără prea mare entuziasm, atât de Moscova, cât și de Kiev și a fost criticată de Occident pentru lipsa sa de substanță și, în același timp, pentru că nici măcar nu a recunoscut încălcarea suveranității Ucrainei de către Rusia.

Deocamdată, oficialii americani și europeni au continuat să privească cu scepticism și îngrijorare rolul de mediator de pace autoasumat de Beijing. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că orice cadru oferit de China ar fi „unilateral și ar reflecta doar perspectiva rusă”. „O încetare a focului acum este, de fapt, ratificarea cuceririi rusești!”, a spus el.

„Rusia ar fi liberă să folosească o încetare a focului doar pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui, retehnologiza și reîmprospăta forțele, astfel încât să poată relua atacurile asupra Ucrainei la momentul ales de ei.”, a precizat Kirby.

Din acest motiv, vizita lui Xi nu va avea, probabil, un impact major asupra cursului războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Beijingul ar putea exercita presiuni asupra lui Putin, în vederea adoptării anumitor acțiuni cu un impact marginal asupra războiului.

Fără îndoială, atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic, Rusia este mult mai importantă pentru China decât Ucraina, pe care Beijingul o consideră, probabil, o „zonă gri”, plasată între Est și Vest.