Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest moment avem 14 decizii ale Curții Constituționale în așteptare pentru a fi implementate în codurile Penal și de Procedură Penală. De fapt, unele așteaptă de la fostul guvern deoarece remedierea aspectelor neconstituționale ar fi fost treaba acestuia, având în vedere că datează de luni de zile. Pentru a nu exista vid sau incertitudini legislative, legea spune că aspectele neconstituționale trebuie remediate în anumite termene. Dar fostul guvern a preferat să arunce grenadele în curtea actualului guvern, care le-a preluat chiar bucuros și a mai tras și cuiul când a făcut câteva ajustări clientelare.
Dacă aspectele de neconstituționalitate constatate de CCR nu sunt remediate în 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, dispozițiile legale în cauză își încetează efectele. Practic, nu mai există, sunt ca și abrogate. Prevederea se regăsește în cuprinsul articolului 147 din Constituție.
Mult disputatul proiect de modificare a codurilor Penal și de Procedură Penală vizează implementarea unor decizii mai vechi. Printre acestea sunt două decizii publicate pe 28.11.2016 (decizia nr. 614/2016) și 13.12.2016 (decizia nr. 586/2016). Prin urmare, pentru a nu avea de a face cu un vid legislativ, aceste decizii trebuiau să fie implementate, inclusiv publicate până la data de 12 ianuarie și, respectiv, 27 ianuarie 2017. Prima se referă la neconstituționalitatea dispozițiilor privind prelungirea controlului judiciar fără citarea şi audierea inculpatului, ceea ce este de natură a-i încălca acestuia dreptul la apărare. Cea de a doua vizează neconstituționalitatea unor dispoziții mai puțin spectaculoase sub aspect mediatic, însă extrem de importante având în vedere numărul mare de dosare în care apar aceste probleme. Este vorba de reglementări care prevăd lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în cazul achitării inculpatului sau al încetării procesului penal. Aceste decizii se referă la încălcarea unor drepturi fundamentale la apărare și la un proces echitabil în situații care apar extrem de frecvent în practică și întârzierea implementării lor perpetuează confuzia cu privire la aplicarea legii.
Inedit: CCR în rol de Înaltă Curte
Se întâmplă tot mai frecvent să fie declarate neconstituționale doar anumite sintagme dintr-un articol de lege. O astfel de situație sporește confuzia dacă sintagma respectivă nu e remediată până la publicare sau în cel mult 45 de zile de la publicarea deciziei CCR. Aceasta deoarece numai sintagma în cauză își încetează efectele, restul articolului rămânând valabil. Or, un articol cu o ”gaură” în el e ca o plasă prin care scapă pești de diferite mărimi.
Un exemplu concludent este chiar cel referitor la abuzul în serviciu, pe care actualul guvern încearcă să-l remedieze conform dispozițiilor Curții Constituționale, însă nu s-a abținut să nu bage și niște ajustări clientelare, care să pună la îndoială eventuale bune intenții.
Curtea a constatat că dispozițiile art. 297 alin.(1) din Codul Penal, referitoare la abuzul în serviciu, sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte ”în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Adică nu e chiar ”curat constituțională”, ci numai un pic! E vorba de o hotărâre inedită a Curții Constituționale deoarece aceasta nu are atribuții cu privire la impunerea unor moduri de interpretare a legii, ci numai de verificare a constituționalității acestora. Interpretarea legii, în vederea aplicării unitare de către instanțe, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Abuzul sub 200.000 de lei - o aberație juridică
Prin noul proiect de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală, guvernul înlocuiește sintagma neconstituțională cu cea propusă de CCR, ceea ce este corect. Însă adaugă o condiție pentru ca fapta să constituie infracțiune, și anume ca aceasta să fi cauzat o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice. Potrivit legislației în vigoare, însă, mărimea prejudiciului poate fi cel mult o circumstanță agravantă sau atenuantă ori criteriu de determinare a competenței materiale a instanței, în niciun caz cauză de existență sau inexistență a infracțiunii. Unde ar fi egalitatea în fața legii a unui cetățean care a produs un prejudiciu de 201 mii lei față de cel care a produs un prejudiciu de 199 mii, care scapă nepedepsit? Acestea sunt aspecte de bun-simț juridic, pentru care nu e nevoie de armate de academicieni.
Nici fostul guvern nu e un sfânt în acest lanț al slăbiciunilor neconstituționale. Decizia nr. 405 din 15.06.2016, prin care s-a constatat semiconstituționalitatea sintagmei de mai sus, a fost publicată în Monitorul Oficial acum 6 luni, mai precis la 8 iulie 2016. Putem înțelege în trei feluri această omisiune a Guvernului Cioloș: că pur și simplu nu și-a făcut treaba, că în acest interval a tolerat situația confuză pentru că i-a convenit din cine știe ce motive oculte sau că a aruncat grenada în curtea actualului guvern, care a mai tras și cuiul!
Vom vedea ce va rămâne din acest proiect după ce va trece prin procedurile de dezbatere publică și de consultare cu magistrații și cu avocații sau după tăvălugul protestelor.
Alte operații necesare pe Codul de Procedură Penală
Pe lângă decizii CCR publicate în Monitorul Oficial, mai sunt încă 6 decizii nepublicate, majoritatea pronunțate în ultima lună. Dacă dispozițiile ar fi remediate până la publicare, dispozițiile respective nu ar ieși din fondul activ al dispozițiilor în vigoare. Aceasta deoarece remedierea deficiențelor de reglementare constatate prin deciziile CCR până la data publicării acestora determină înlăturarea viciului de neconstituționalitate și menținerea în fondul activ al legislației a dispozițiilor în privința cărora s-a constatat neconstituționalitatea.
Modificări ale codurilor prin ordonanțe de urgență
Florin Iordache a debutat ca ministru al Justiției anunțând mari operații pe coduri, având în vedere cele ”peste 40 de decizii ale Curții Constituționale”, care trebuie implementate. Cele 40 erau de fapt doar 14, majoritatea fiind implementate deja în cele două coduri în anii trecuți, prin mai multe ordonanțe de urgență: OUG nr. 24/2015, nr. 18/2016 și nr. 6/2016. În acest moment sunt restanțe de implementare pentru 12 decizii din 2016 și 2017, plus încă două din 2014 și 2015. Dintre acestea, doar cinci decizii sunt vizate de actualul proiect de ordonanță.
