„Cine pe cine?” devine „Care pe care!”

Demisie sau demitere - acestea sunt variantele care se conturează pentru Codruța Kovesi și Augustin Lazăr în consecința prestațiilor pe care le-au avut în tentativa de demolare a Guvernului. Verdictul sever al Curții Constituționale îi pune pe cei doi șefi de la Parchetul General și DNA într-o situație de incompatibilitate profesională cu funcțiile lor în urma unor acțiuni lamentabile, dar și periculoase pentru ordinea de drept.

Problema care se pune este CUM vor fi schimbați Kovesi Laura Codruța și Lazăr Augustin din funcții  mai mult decât răspunsul la întrebarea CÂND. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a avansat duminică, 12 martie, un termen de 10-14 zile pentru finalizarea evaluării în cazul celor două instituții. Asadar, până la Ziua Păcălelilor va exista un verdict care să închidă bucla imensului scandal public și politic, cu reverberații internaționale, din jurul Ordonanței 13.

Nici Kovesi, nici Lazăr nu vor să demisioneze. Apelul la onoare, care ar rezolva elegant o situație de impas și criza de credibilitate pe care o transferă spre instituțiile pe care le conduc, nu este înscris în gena celor doi procurori puși în fruntea bucatelor. Ministrul le-a transmis cu umor subtil că nimeni nu poate fi ținut cu forța într-o funcție conform Codului Muncii. Asta nu înseamnă că le-ar fi sugerat demisiile, ci doar a sperat la un impuls interior.

Demisia de onoare? Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!

Kovesi vrea să se sustragă controlului. Invocă într-un comunicat că doar CSM poate face evaluarea procurorilor și se ascunde după motivări ale ÎCCJ - de la Livia Stanciu Rarinca citire - pentru a justifica anchetarea abuzivă a membrilor Guvernului. Lazăr de la Alba, ca în poemul lui Dan Deșliu, recurge la exemplul ilegalistului de la Rusca, invocând dreptul la opinie, deși statutul magistratului implică rezerve de exprimare în cazurile aflate pe rol. Comunicatul DNA este iar  o ,,gherlă”. După ce a vrut să fenteze Constituția, Kovesi Codruța Laura uită și Legea 304/2004 privind organizarea judiciară care dă totală acoperire controlului anunțat de ministrul Justiției. Art. 69 alin 1 și 2 al legii spune că ministrul Justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea CSM, EXERCITĂ CONTROLUL ASUPRA PROCURORILOR, prin procurori anume desemnați, inclusiv de ministrul Justiției. Controlul constă în verficarea eficienței manageriale și nu vizează măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, potrivit precizărilor Ministerului Justiției.

Jocul procedurii îl face captiv pe Iohannis

Conflictul pe cadavrul statului de drept îl aduce în prim-plan pe Klaus Iohannis. Președintele are pixul în numirea, dar și în destituirea ,,cheițelor justiției”. Cele două aflate acum în pragul anchetei au umblat cu șperaclul la Constituție pentru a-i face jocurile politice lui Iohannis, agitatorul mișcărilor de stradă contra OUG 13. Evident că își va apăra cheițele pe care le-a folosit și nu le va arunca la fier vechi. Profesorul Tudorel Toader, foarte determinat să înceapă evaluarea managerială, poate fi lăsat singur în confruntarea cu Palatul Cotroceni, după precedentul Iordache. Dacă managerii anticonstituționali sunt sprijiniți de Cotroceni, apare ca evidentă falia dintre Iohannis și CCR, acolo unde are plasată o ,,conservă” devotată. Livia Stanciu nu-l lasă din mână pe Iohannis, după ce l-a lăsat să candideze, îi arată direcția de demolare a Constituției. 

Tudorel Toader, fost judecător la CCR, vrea să apere Constituția și de la Ministerul Juatiției; Livia Stanciu a primit postul de judecător constituțional pentru ,,moralitate” în cazul Rarinca. Se joacă ruleta rusească pe cadavrul statului de drept